Monumentul Holocaustului din Oradea
În lumea de astăzi, Monumentul Holocaustului din Oradea a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de indivizi și sectoare. De la impactul său asupra societății până la semnificația sa în sfera economică, Monumentul Holocaustului din Oradea a captat atenția experților și a publicului larg. În acest articol, vom explora diferitele aspecte care fac din Monumentul Holocaustului din Oradea un subiect atât de relevant astăzi, analizând importanța acestuia, implicațiile sale și posibilele soluții sau perspective pentru a-l aborda. Cu o abordare multidisciplinară, vom aborda modul în care Monumentul Holocaustului din Oradea transformă modul în care înțelegem lumea din jurul nostru, precum și posibilele implicații pentru viitor.
 | Acest articol nu are introducere cu explicația scurtă a subiectului sau introducerea existentă este prea scurtă. Puteți să o adăugați sau să o extindeți. |
| Monumentul Holocaustului din Oradea | |
 Vedere din față | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Localitate | Oradea |
| Țara | România |
| Adresa | în curtea Sinagogii Ortodoxe |
| Clasificare | |
| Cod LMI | BH-IV-m-B-01254 |
Modifică date / text  | |
În vara anului 1941 Oficiul pentru controlul străinilor (KEOKH) din Ungaria (inclusiv teritoriile reocupate în urma Dictatului de la Viena) a dispus strângerea evreilor care avuseseră cetățenie străină (polonezi, austrieci, cehoslovacă,etc). Evrei stabiliți de mulți ani în Oradea au fost strânși cu familiile lor. Foarte mulți au fost arestați și transportați în condiții inumane în Polonia, predați autorităților germane și exterminați la Kamianeț - Podilski. Bărbații între 18-45 ani au fost duși în detașamente de muncă. Odată cu ocuparea Ungariei de către armata germană, situația evreilor s-a înrăutățit. Au fost obligați să poarte steaua galbenă, averile lor au fost confiscate, și s-au înființat două ghetouri, de unde începând cu 25 mai 1944 au fost transportați în condiții inumane în lagărele de exterminare de la Auschwitz-Birkenau. La data eliberării orașului în Oradea mai erau doar 6500 de evrei, număr ce cuprinde și persoane din localitățile limitrofe orașului și pe cei 1000 de evrei refugiați din Bucovina. Acum comunitatea evreiască, care cu câteva decenii în urmă reprezenta aproape o treime din populația orașului, formând cea mai mare comunitate evrească din Transilvania, nu depășește 600 de suflete. În locul celor dispăruți a rămas doar un monument în marmură neagră, care a fost ridicat în apropierea sinagogii ortodoxe.
Bibliografie
Note
- ^ de reținut că Polonia, Austria, Cehoslovacia nu mai existau ca state, în urma anexării sau ocupării de către Germania național-socialistă
