În lumea de astăzi, Movila Sisitak este o problemă extrem de relevantă care are un impact asupra societății în diferite aspecte. De zeci de ani, Movila Sisitak a fost obiectul de studiu și de interes de către experți, cercetători și profesioniști din diferite domenii. Influența sa variază de la economie la politică, inclusiv cultură și mediu. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele aspecte legate de Movila Sisitak, analizând importanța acestuia, implicațiile sale și posibilele scenarii de viitor pe care le poate presupune dezvoltarea lui. De la origini și până în prezent, Movila Sisitak a dat naștere la nesfârșite dezbateri și reflecții care au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor despre acest fenomen.
Movila Sisitak | |
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie) | |
Localizarea rezervației pe harta țării | |
Poziția | România • Județul Timiș |
---|---|
Cel mai apropiat oraș | Sânnicolau Mare |
Coordonate | 46°00′07″N 20°46′21″E / 46.00194°N 20.77250°E |
Suprafață | 0,50 ha |
Înființare | 1974, declarat în 2000 |
Modifică date / text |
Movila Sisitak (după ortografia maghiară a numelui: ortografia română este Șișitac) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată în județul Timiș, pe teritoriul administrativ al comunei Sânpetru Mare.
Aria naturală cu o suprafață de 0,50 hectare se află în extremitatea nord-vestică a județului Timiș (aproape de limita teritorială cu județul Arad), în partea sudică a satului Sânpetru Mare, aproape de drumul național (DN6) care leagă orașul Sânnicolau Mare de localitatea Lovrin
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate) și reprezintă o ridicătură de pământ naturală (movilă) în Câmpia Banatului, ce adăpostește mai multe elemente floristice de stepă.
În arealul rezervației este semnalată prezența unor specii ierboase rare, printre care, pir crestat (Agropyron cristatum) și colilie (Stipa capillata).
|