Obuzier „Schneider” de 155 mm, model 1917

Acest articol va aborda problema Obuzier „Schneider” de 155 mm, model 1917, care este de cea mai mare importanță astăzi. Obuzier „Schneider” de 155 mm, model 1917 este o temă care a stârnit un mare interes în diverse domenii, fie în domeniul academic, științific, social sau cultural. De-a lungul istoriei, Obuzier „Schneider” de 155 mm, model 1917 a fost subiect de studiu și dezbatere, generând opinii contradictorii și diverse investigații care ne-au extins cunoștințele pe această temă. În acest sens, este relevant să analizăm diferitele perspective care există în jurul Obuzier „Schneider” de 155 mm, model 1917, precum și implicațiile pe care le are în societatea actuală. În plus, vor fi explorate progresele și provocările cu care se confruntă Obuzier „Schneider” de 155 mm, model 1917 în prezent, precum și posibilele soluții și răspunsuri la problemele pe care le ridică.

Obuzier „Schneider” de 155 mm, model 1917

Obuzier de 155 mm

Tip Artilerie de câmp
Loc de origine  Franța
Istoric operațional
Folosit de  Franța
 România
Războaie - Primul Război Mondial
- alte conflicte și războaie
Istoric producție
Producător Fabrica de armament Schneider-Canet
Date generale (1917)
Greutate 3.300 kg
Lungime țeavă 217,6 cm

Proiectil - proiectil cu șrapnele
- proiectil exploziv
Greutate proiectil 43,61 kg
Calibru 155 mm
Afet mobil pe două roți
Câmp de tragere
vertical
0° la +42°
Câmp de tragere
orizontal
Viteză inițială 450 m/s
Bătaie maximă - 11.300 m

Obuzierul „Schneider” de 155 mm, model 1917 (clasificarea franceză Canon de 155 C modèle 1917 Schneider) a fost un obuzier cu „tragere accelerată”, de fabricație franceză.:p. 55

Obuzierul s-a aflat în înzestrarea regimentelor de artilerie de câmp din Armata României, începând cu campania din anul 1917 din timpul Primului Război Mondial, când au fost primite din Franța un număr de 12 bucăți.:p. 42.:p. 55


Principii constructive

Obuzierul era destinat în principal pentru distrugerea fortificațiilor pasagere și a forței vii adăpostite a inamicului pe câmpul de luptă. Țeava era ghintuită, fiind construită din oțel forjat. Proiectilele erau explozive sau încărcate cu șrapnele. Pentru atenuarea reculului era folosit un sistem cu frână hidraulică. Obuzierul era montat pe un afet mobil cu două roți cu spițe din lemn, pentru transport montându-se un antetren cu roți identice.

Dezvoltarea

Primul Război Mondial

Note

  1. ^ a b Adrian Stroea, Gheorghe Băjenaru, Artileria română în date și imagini, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2010
  2. ^ ***, România în războiul mondial 1916-1919. Volumul I. Documente-Anexe, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934-1940
  3. ^ Service handbook of the 155-mm howitzer matériel Model of 1918 (Schneider) , accesat la 8 februarie 2017

Bibliografie

  • Stroea, Adrian (colonel); Băjenaru Gheorghe (lt. col.), Artileria română în date și imagini, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2010. ISBN 978-606-524-080-3

Vezi și


Legături externe