Oceanul planetar
În articolul următor, vom explora impactul Oceanul planetar asupra societății moderne. Oceanul planetar este un subiect de interes și dezbatere de ani de zile, iar relevanța sa în diverse aspecte ale vieții de zi cu zi nu poate fi ignorată. De la impactul său asupra economiei până la influența asupra culturii populare, Oceanul planetar a jucat un rol crucial în modelarea lumii în care trăim. Pe parcursul acestui articol, vom examina critic diferite aspecte ale Oceanul planetar și influența sa asupra vieții noastre de zi cu zi, oferind o viziune completă și detaliată a importanței sale în lumea contemporană.
Semnificația culorilor:
a) albastru: ocean;
b) negru: rezervoare de apă care nu au legătură cu Oceanul (în imagine Marea Caspică și Marile Lacuri);
c) alb: uscat
Oceanul planetar este sistemul interconectat al apelor oceanice (sau marine) ale Pământului și cuprinde cea mai mare parte a hidrosferei, care acoperă aproape 71% din suprafața Pământului, cu un volum total de 1,332 miliarde km cubi.
Unitatea și continuitatea oceanului planetar, cu un schimb relativ liber între părțile sale, este de o importanță fundamentală pentru oceanografie. Acesta este împărțit într-un număr de teritorii oceanice principale, care sunt delimitate de continente și au caracteristici oceanografice diferite: el se împarte în Oceanul Atlantic, Oceanul Arctic (rareori considerat o mare a Oceanului Atlantic), Oceanul Indian, Oceanul Pacific și Oceanul Antarctic (considerat de obicei ca partea de sud a Oceanului Atlantic, Indian și Pacific). La rândul său, apele oceanice sunt intercalate de mai multe mări și golfuri mici.
Adâncimea medie a oceanului planetar este de 3.729 m, iar adâncimea maximă de 11.022 (abisul Mariane). Salinitatea apei este, în medie, 3,5%.
Terminologie
Ocean și mare
Termenii „ocean” sau „marea” utilizați fără specificații se referă la corpul interconectat de apă sărată care acoperă cea mai mare parte a suprafeței Pământului. Acesta include Atlantic, Pacific, Indian, Antarctic și Oceanul Arctic. Ca termen general, „oceanul” este în mare parte interschimbabil cu „marea” în engleza americană, dar nu și în engleza britanică. Strict vorbind, o mare este un corp de apă (în general, o diviziune a oceanului mondial) parțial sau complet închis de uscat. Cuvântul „mare” poate fi folosit și pentru multe corpuri specifice, mult mai mici de apă de mare, cum ar fi Marea Nordului sau Marea Roșie. Nu există o distincție clară între mări și oceane, deși, în general, mările sunt mai mici și sunt adesea parțial (ca mări marginale) sau în întregime ca (în mările terestre) mărginite de uscat.
Oceanul mondial
Conceptul contemporan al Oceanului mondial a fost inventat la începutul secolului alXX-lea de oceanograful rus Yuly Shokalsky pentru a se referi la oceanul continuu care acoperă și înconjoară cea mai mare parte a Pământului. Corpul global și interconectat de apă sărată este uneori denumit oceanul mondial sau oceanul global. Conceptul unui corp continuu de apă cu schimb relativ liber între părțile sale este de o importanță fundamentală pentru oceanografie.
Geografie
Diviziuni oceanice
Frontierele oceanelor sunt limitele Pământului în apele terestre. Definiția și numărul oceanelor pot varia în funcție de criteriile adoptate. Diviziunile principale (în ordinea descrescătoare a zonei) ale celor cinci oceane sunt Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, Oceanul Indian, Oceanul Antarctic și Oceanul Arctic.
| # | Ocean | Locație | Supr. (km2) |
Volum (km3) |
Adâncime medie (m) |
Coastă (km) |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Oceanul Pacific | Între Asia și Australasia și Americi | 168.723.000 (46.6%) |
669.880.000 (50.1%) |
3.970 | 135.663 (35.9%) |
| 2 | Oceanul Atlantic | Între America și Europa și Africa | 85.133.000 (23.5%) |
310.410.900 (23.3%) |
3.646 | 111.866 (29.6%) |
| 3 | Oceanul Indian | Între Subcontinentul Indian, Africa și Australia | 70.560.000 (19.5%) |
264.000.000 (19.8%) |
3.741 | 66.526 (17.6%) |
| 4 | Oceanul Antarctic | Între Antarctica și oceanele Pacific, Atlantic și Indian Uneori considerat o extensie a acestor trei oceane. |
21.960.000 (6.1%) |
71.800.000 (5.4%) |
3.270 | 17.968 (4.8%) |
| 5 | Oceanul Arctic | Între nordul Americii de Nord și Eurasia în Arctica Uneori considerată o mare marginală a Atlanticului. |
15.558.000 (4.3%) |
18.750.000 (1.4%) |
1.205 | 45.389 (12.0%) |
| Total | 361.900.000 (100%) |
1.335.000.000 (100%) |
3.688 | 377.412 (100%) | ||
Sursele: Encyclopedia of Earth, International Hydrographic Organization, Regional Oceanography: an Introduction (Tomczak, 2005), Encyclopædia Britannica, și International Telecommunication Union.
Note
- ^ "WHOI Calculates Volume and Depth of World’s Oceans" Arhivat în , la Wayback Machine.. Ocean Power Magazine. Retrieved 28 februarie 2012.
- ^ Spilhaus, Athelstan F. 1942 (Jul.). "Maps of the whole world ocean." Geographical Review (American Geographical Society). Vol. 32 (3): pp. 431-5.
- ^ Anton Bejan, Mihai Bujeniță - Dicționar de marină, Editura Militară, 1979.
- ^ „ocean, n”. Oxford English Dictionary. Accesat în .
- ^ „How much oxygen comes from the ocean?”. National Ocean Service. National Oceanic and Atmospheric Administration U.S. Department of Commerce. . Accesat în .
- ^ „Sea”. Merriam-webster.com. Accesat în .
- ^ Bromhead, Helen, Landscape and Culture – Cross-linguistic Perspectives, p. 92, John Benjamins Publishing Company, 2018, ISBN: 9027264007, 9789027264008; unlike Americans, speakers of British English do not go swimming in "the ocean" but always "the sea".
- ^ „WordNet Search — sea”. Princeton University. Accesat în .
- ^ „What's the difference between an ocean and a sea?”. Ocean facts. National Oceanic and Atmospheric Administration. Accesat în .
- ^ Bruckner, Lynne and Dan Brayton (). Ecocritical Shakespeare (Literary and Scientific Cultures of Early Modernity)
. Ashgate Publishing, Ltd. ISBN 978-0754669197.
- ^ „Ocean”. Sciencedaily.com. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ "„Distribution of land and water on the planet”. UN Atlas of the Oceans. Arhivat din original la .
- ^ Spilhaus, Athelstan F. (iulie 1942). „Maps of the whole world ocean”. Geographical Review. 32 (3): 431–5. doi:10.2307/210385. JSTOR 210385.
- ^ a b „Recommendation ITU-R RS.1624: Sharing between the Earth exploration-satellite (passive) and airborne altimeters in the aeronautical radionavigation service in the band 4 200–4 400 MHz (Question ITU-R 229/7)” (PDF). ITU Radiotelecommunication Sector (ITU-R). Accesat în .
The oceans occupy about 3.35×108 km2 of area. There are 377412 km of oceanic coastlines in the world.
- ^ a b „Pacific Ocean”. Encyclopedia of Earth. Accesat în .
- ^ a b „Atlantic Ocean”. Encyclopedia of Earth. Accesat în .
- ^ a b „Indian Ocean”. Encyclopedia of Earth. Accesat în .
- ^ a b „Southern Ocean”. Encyclopedia of Earth. Accesat în .
- ^ a b „Limits of Oceans and Seas, 3rd edition” (PDF). International Hydrographic Organization. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ a b Tomczak, Matthias; Godfrey, J. Stuart (). Regional Oceanography: an Introduction (ed. 2). Delhi: Daya Publishing House. ISBN 978-81-7035-306-5. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Ostenso, Ned Allen. „Arctic Ocean”. Encyclopædia Britannica. Accesat în .
As an approximation, the Arctic Ocean may be regarded as an estuary of the Atlantic Ocean.
- ^ a b „Arctic Ocean”. Encyclopedia of Earth. Accesat în .
Bibliografie
- Alexandru Lungu, Nina Volontir, Ilie Boian: Geografia fizică generală, editura Litera, Chișinău, 2003
Vezi și
Legături externe
Materiale media legate de Oceanul planetar la Wikimedia Commons
- en Rețeaua oceanului planetar
- en Oceanul Planetar pe Infoplease.com
- en Totul despre oceane - Livescience.com.
- en Atlasul oceanelor:
- en Limitele oceanelor și mărilor (Proiect al celei de-a 4-a ediții, 2002)
