Pașalâc

Cu această ocazie, dorim să abordăm subiectul Pașalâc, care este, fără îndoială, un subiect de mare actualitate astăzi. Pașalâc este un subiect care a stârnit interes și dezbatere în numeroase domenii, din sfera academică, științifică, politică și socială. De-a lungul istoriei, Pașalâc a jucat un rol fundamental în viitorul umanității, afectând direct și indirect societatea în ansamblu. În acest articol, vom explora diferite perspective și abordări asupra Pașalâc, analizând impactul, evoluția și relevanța acestuia în diferite contexte. Fără îndoială, Pașalâc este un subiect captivant și complex care merită abordat din diverse puncte de vedere pentru a înțelege importanța și impactul său în lumea de astăzi.

Pașalâk (în turcă pașalık) este numele uneia dintre Subdiviziunilor Imperiului Otoman.

Termenul derivă din pașa, denotând calitatea, funcția sau jurisdicția unui pașă sau teritoriul administrat de acesta.

În sursele europene, termenul „pașalâc” se referă în general la eyalet.

Guvern

A fost aplicat sistemul timar, cum ar fi Abisinia, Alger, Egipt, Bagdad, Basra și Lahsa, care erau mai autonome decât celelalte. În loc să strângă veniturile provinciale prin intermediul spahiu, beglerbegi a transferat sume anuale fixe la Istanbul, cunoscută sub numele de salyane.

Până în 1500, cele patru eialete centrale ale Imperiului, Rumelia, Anatolia, Rum și Karaman, erau sub stăpânire directă. Țara Românească, Moldova și Hanatul Crimeii, teritorii pe care Mehmed al II-lea le-a adus sub suzeranitatea sa, au rămas în controlul dinastiilor autohtone tributare Sultanului. La fel și Regatul Ungariei a procedat după Bătălia de la Mohács (1526).

Hartă


Vezi și

Note

  1. ^ Forbes, A. Gruar, The empires and cities of Asia (1873) , p. 188
  2. ^ Selcuk Aksin Somel (). The A to Z of the Ottoman Empire. Scarecrow Press. p. 88. ISBN 978-1-4617-3176-4. Accesat în . 
  3. ^ Imber, Colin (). „The Ottoman Empire, 1300-1650: The Structure of Power” (PDF). pp. 177–200. Arhivat din original (PDF) la . 

Legături externe