În acest articol vom explora Palatul Elisabeta, un subiect care a captat atenția academicilor, experților și pasionaților deopotrivă în ultimii ani. Palatul Elisabeta sa dovedit a fi un subiect complex și cu mai multe fațete, care cuprinde o gamă largă de perspective și abordări. De la impactul său asupra societății până la relevanța sa în domeniul științific, Palatul Elisabeta a fost subiect de dezbatere și discuții în diferite cercuri și discipline. Pe parcursul acestor pagini, vom aprofunda în diferitele aspecte ale Palatul Elisabeta, explorând originile, evoluția și posibilele implicații pentru viitor. Sperăm să oferim cititorilor noștri o perspectivă cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect fascinant.
Palatul Elisabeta | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 44°28′15″N 26°4′47″E / 44.47083°N 26.07972°E |
Localitate | București |
Țara | România |
Adresa | B-dul Regele Mihai I (intrarea Românești) 28C, sector 1, cod 011347, O.P. 32 |
Edificare | |
Arhitect | Corneliu Marcu |
Stil artistic | maur și brâncovenesc |
Data începerii construcției | |
Data finalizării | 6 Decembrie 1937 |
Clasificare | |
Cod LMI | B-II-m-B-18992 |
Modifică date / text |
Palatul Elisabeta (amintit în unele scrieri și ca „vila din Kiseleff”) este o reședință regală din București, situată pe Șoseaua Kiseleff.
În prezent, clădirea servește ca reședință în București Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei române și întregii Familii Regale.
Palatul Elisabeta se află în vecinătatea Muzeului Satului și Teatrului de vară din Parcul Regele Mihai I al României.
Accesul se face din Șoseaua Kiseleff, prima alee la dreapta în sensul dinspre Arcul de Triumf spre Piața Presei (oficial, adresa poștală este „Șoseaua Pavel D. Kiseleff nr. 28”, deși Palatul se găsește la capătul unei alei private ce pătrunde în Muzeu, numită „Intrarea Românești”). Numărul factorial afișat pe plăcuța fixată pe poarta Palatului este „26-28”.
Pe acoperișul Palatului se află un mare catarg pentru drapele. Conform uzanțelor de protocol regal, pe acest catarg trebuie arborat, în fiecare moment, pavilionul personal al Regelui, atunci când Suveranul se află în reședință (sau cel al membrului Familiei Regale cu rangul cel mai înalt care este prezent, în ordinea de precădere). Pavilionul este imediat coborât atunci când Regele părăsește reședința. Dacă nici un membru al Familiei Regale nu se află în Palat, pe catarg flutură drapelul național al României, steagul tricolor având în centru Stema Regală, varianta mare.
Drapelul arborat pe Palatul Elisabeta poate fi văzut de către public din Parcul Herăstrău, de pe podul situat la capătul dinspre Arcul de Triumf al Aleii Trandafirilor.
Palatul a fost construit între anii 1935 - 1937 pentru Regina Elisabeta a Greciei, născută Principesă a României, prima fiică a Regelui Ferdinand I al României și a Reginei Maria a României, soră a Regelui Carol al II-lea al României. El nu a fost destinat să găzduiască activități oficiale, ci să servească ca locuință Principesei reîntoarse în țară. Palatul nu a fost locuit prea mult de către fosta regină a Greciei, deoarece aceasta s-a retras la reședința ei de la țară, Castelul Banloc.
După bombardarea Palatului Regal de pe Calea Victoriei, a doua zi după evenimentele de la 23 august 1944, Regele Mihai I a cerut permisiunea mătușii sale de a-și muta curtea, temporar, în Palatul Elisabeta.
Într-unul dintre saloanele aflate la etaj, Regele Mihai a fost forțat să semneze un act nelegal de abdicare, la 30 decembrie 1947 (v. „Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947”).
Palatul s-a aflat în proprietatea Principesei Elisabeta până la naționalizarea lui în 1948. În prezent, palatul se află în proprietatea statului și este administrat de Regia Autonomă a Protocolului de Stat (RAAPPS).
După revenirea definitivă în țară a Familiei Regale a României, petrecută în 1997 (la exact 50 de ani de la plecarea în exilul forțat), Palatul este folosit ca singura reședință oficială și locuință a Familiei Regale din București.
Palatul a fost proiectat în 1936 de către arhitectul Corneliu Marcu. Stilurile arhitecturale principale sunt: stilul Maur și stilul (Neo)Brâncovenesc, însă conform ultimelor publicări (vezi Curentul Mediteranean in arhitectura interbelica romaneasca), Palatul Elisabeta este încadrat în stilul Mediteranean.
Decorarea Palatului Elisabeta a avut ca sursă de inspirație, printre alte palate, Castelul Banloc.
În prezent, clădirea servește Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei române și întregii Familii Regale, atât ca locuință in Capitală, cât și ca loc de desfășurare a unor activități oficiale cu caracter public sau privat.
Din 2007, aici au loc:
|