Palatul Urania din Cluj-Napoca
În acest articol, vom explora în profunzime Palatul Urania din Cluj-Napoca și relevanța sa în societatea actuală. Palatul Urania din Cluj-Napoca a fost un subiect de interes pentru o lungă perioadă de timp, iar impactul său se întinde pe mai multe aspecte ale vieții moderne. Au fost efectuate cercetări ample asupra Palatul Urania din Cluj-Napoca de-a lungul anilor, rezultând un corp substanțial de cunoștințe pe această temă. În acest articol, vom examina diferitele perspective și abordări care au fost luate față de Palatul Urania din Cluj-Napoca, precum și evoluția acestuia în timp. În plus, vom discuta implicațiile practice și teoretice ale Palatul Urania din Cluj-Napoca în diferite domenii, de la politică la știință la cultura populară. Până la sfârșitul acestui articol, sperăm să fi oferit o imagine de ansamblu cuprinzătoare a Palatul Urania din Cluj-Napoca și să am generat o mai bună înțelegere a importanței sale în lumea de astăzi.
| Palatul Urania | |
 Palatul Urania din Cluj-Napoca | |
| Clădire | |
|---|---|
| Stil arhitectural | Secesiunea vieneză |
| Loc | Cluj-Napoca |
| Oraș | Cluj-Napoca  Cluj-Napoca |
| Țară | România |
| Adresă | Str. Horea 4-6, municipiul Cluj-Napoca |
| Coordonate | 46°46′30″N 23°35′15″E / 46.774999°N 23.587534°E |
| Terminată | 1910 |
| Echipa de proiectare | |
| Arhitect | Géza Kappeter |
Modifică date / text  | |
Palatul Urania din Cluj-Napoca (str. Horea nr. 4), construit la 1910 după planurile arhitectului Géza Kappeter, este una dintre clădirile reprezentative pentru receptarea secesiunii vieneze la Cluj-Napoca, avându-l ca prim proprietar pe Udvari András (clădirea va fi achiziționată în data de 10 decembrie 1910), producător de trăsuri și om pasionat de cinematografie. Clădirea este proiectul-soră al Uraniei din Viena.
Istoric
În anul 1964 cinematograful din incinta clădirii a fost redenumit în 23 August, pe atunci ziua națională a României. După 1989 a primit numele de Favorit, de asemenea fără legătură cu Urania. În 2015 cinematograful a fost complet reamenajat, funcționând sub numele de Centru Cultural Urania Palace.
Referințe
- Lukács József (). Povestea orașului-comoară. Scurtă istorie a Clujului și monumentelor sale. Cluj-Napoca: Apostrof. ISBN 973-9279-74-0.
- Dorin Alicu, Ion Ciupea, Mihai Cojocneanu, Eugenia Glodariu, Ioana Hica, Petre Iambor, Gheorghe Lazarov (). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Clusium. ISBN 973-7924-05-3.
- Ștefan Pascu (). Istoria Clujului. București.
Bibliografie
- Varga Attila; Rus Gabriela - Dicționarul arhitecților din Transilvania în perioada dualismului austro-ungar (1967-1918), Editura Argonaut, Vol.1, 2017.
Vezi și
Legături externe
- Palatele Secessionului clujean, 23 mai 2012, Leonard Horvath, Ioan Ciorca, România liberă
| |||||||||||||||||||||||||||||||||
 | Acest articol legat de orașul Cluj-Napoca este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
- ^ a b Monuments database,
- ^ Varga Attila; Rus Gabriela (). Dicționarul arhitecților din Transilvania în perioada dualismului austro-ungar (1867-1918), Vol. 1. Argonaut. p. 115.