În acest articol, Paloți și impactul său asupra diferitelor aspecte ale societății de astăzi vor fi discutate. Paloți este un subiect care a generat un mare interes în ultimii ani, datorită relevanței sale în diverse domenii, precum politică, economie, tehnologie și cultură. Pe parcursul următoarelor rânduri, vor fi analizate evoluția și implicațiile lui Paloți, precum și influența acesteia asupra comportamentului uman și a modului în care ne raportăm la lumea din jurul nostru. De asemenea, vor fi abordate diferite perspective și abordări cu privire la Paloți, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare care să ne permită să înțelegem importanța și sfera sa astăzi.
Paloți Palócok | |||||
Port popular palot | |||||
Regiuni cu populație semnificativă | |||||
---|---|---|---|---|---|
| |||||
Limbi vorbite | |||||
maghiară | |||||
Religii | |||||
romano-catolică | |||||
Vezi și: Maghiari, Maghiarii din Slovacia, Slovacia, Secui | |||||
Modifică date / text |
Paloții (în maghiară Palócok) sunt un subgrup etnic maghiar din Ungaria și Slovacia, de limbă maghiară, care cultural ține de maghiarimea din regiunile nordice ale Ungariei și regiunile sudice ale Slovaciei.
Paloții vorbesc un grai maghiar cu numeroase arhaisme și regionalisme și cu un accent specific. Nucleul ariei lor de locuire este regiunea din nordul Ungariei și sudul Slovaciei cunoscută în terminologia geografică drept Ținutul Paloților (în maghiară Palócföld).
Originea etnică a paloților este disputată și nedecisă de istorici, lingviști și antropologi. Dintre numeroasele variante posibile se pot specifica cinci teorii mai importante, conform cărora:
Pe lângă cele cinci teorii sus-menționate există și alte teorii, mai puțin documentate și argumentate din punct de vedere științific: de exemplu, în retorica naționalistă slovacă, paloții sunt amintiți adeseori ca fiind de fapt slovaci maghiarizați (teorie susținută mai mult de unii politicieni naționaliști și mai puțin de istoriografia oficială slovacă).
Paloții locuiesc într-o regiune relativ mare, în nordul Ungariei și în sudul Slovaciei, mai ales în Munții Bükk, în Depresiunea Nógrád, în văile și micile depresiuni ale Munților Mátra și în valea râului Ipoly. Această regiune este amintită în folcloristică și sub denumirea de „Ținutul Paloților”, o denumire strict etnografică, regiunea nefiind un ținut istoric de sine-stătător. Spre deosebire de secuii, iașii, cumanii sau sașii colonizați în Regatul Ungar, paloții nu au avut niciodată drepturi sau privilegii colective și nici sistem administrativ propriu, deci așa-zisul ținut al paloților nu se consideră o regiune sau subregiune istorică, ci o regiune etnografică a cărei populație predominant maghiară se caracterizează pe baza folclorului, obiceiurilor, religiei și graiului specific. Termenul desemnează de fapt teritoriile situate între râurile Vág și Hernád.