În acest articol va fi analizată importanța lui Paul Louis Albert Galeron în societatea contemporană. Paul Louis Albert Galeron a jucat un rol esențial în numeroase aspecte ale vieții moderne, de la impactul său asupra economiei până la influența asupra culturii populare. În ultimele decenii, Paul Louis Albert Galeron a trezit un interes din ce în ce mai mare în rândul cadrelor universitare, experților și publicului larg, ducând la reînnoirea studiului și a reflecției asupra relevanței și consecințelor sale. Printr-o serie de cercetări și discuții, căutăm să înțelegem mai bine importanța Paul Louis Albert Galeron în viețile noastre și modul în care evoluția sa continuă să modeleze lumea în care locuim.
Albert Galleron | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Paris, Franța |
Decedat | 1930 (83 de ani) Paris, Franța |
Cetățenie | Franța |
Ocupație | arhitect |
Limbi vorbite | limba franceză |
Activitate | |
Clădiri semnificative | Ateneul Român Banca Națională a României (clădirea veche) |
Design semnificativ | Arhitectură neoclasică, Stil eclectic |
Modifică date / text |
Paul Louis Albert Galeron, cunoscut și ca Albert Galleron, (n. 1 iunie 1846 sau 1847, Paris - d. 1930, Paris) a fost un arhitect francez, cel mai bine cunoscut pentru proiectarea Ateneului Român, a cărui clădire a fost finalizată între 1886 și 1888. Arhitectul, care a excelat în realizarea de clădiri în stil neo-clasic, a mai contribuit și la realizarea unor clădiri semnificative din București, așa cum sunt clădirea veche a Bancii Națională a României, dar și a altor clădiri impunătoare realizate pentru clienți particulari, atât în Capitală cât și în alte orașe ale Regatului României.
Proiectele arhitecturale ale lui Albert Galleron din București au constat în principal în case private, printre care se numără casa chirurgului Nicolae N. Turnescu (construită în 1893-1895), Casa Eliza Filipescu (construită în 1884 împreună cu Paul Gottereau), Casa Iacob Negruzzi (1889), Casa A. Gaillac (1891) și Casa lui C. Costescu-Comăneanu (1889). Galleron a proiectat și alte câteva clădiri în afara capitalei, cum ar fi sucursala Băncii Naționale a României din Galați și Palatul Ghika-Comănești din orașul Comănești din județul Bacău, realizat în 1885.