Petru cel Tânăr
În articolul de astăzi vom aprofunda în Petru cel Tânăr, un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. De la impactul său asupra societății până la implicațiile sale asupra vieții de zi cu zi, Petru cel Tânăr a generat dezbateri constante și continuă să fie subiect de cercetare și analiză. Pe parcursul acestui articol vom explora diferitele perspective care există în jurul Petru cel Tânăr, precum și evoluția sa în timp și influența sa în diferite zone. În plus, vom aprofunda în cele mai recente știri și descoperiri legate de Petru cel Tânăr, cu scopul de a oferi o viziune globală și actualizată a acestui subiect fascinant. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire și reflecție despre Petru cel Tânăr!
| Petru cel Tânăr | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1547  Țara Românească, România |
| Decedat | (22 de ani) Konya, Imperiul Otoman |
| Părinți | Mircea Ciobanul Doamna Chiajna |
| Căsătorit cu | Elena Cherepovici |
| Ocupație | conducător |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | Dinastia Drăculeștilor |
| Domn al Țării Românești | |
| Domnie | 25 septembrie 1559 – 8 iunie 1568 |
| Predecesor | Mircea Ciobanul |
| Succesor | Alexandru al II-lea Mircea |
Modifică date / text  | |
Petru cel Tânăr (n. 1547, Țara Românească, România – d. , Konya, Imperiul Otoman) a fost Domn al Tării Românești în perioada 25 septembrie 1559 - 8 iunie 1568.
Era fiul cel mai mare al lui Mircea Ciobanul și al Doamnei Chiajna, fiica lui Petru Rareș al Moldovei. A fost numit „cel Tânăr” pentru că în momentul urcării pe tron avea 13 ani neîmpliniți.
După moartea tatălui său, la 21 septembrie 1559, boierii aflați în pribegie au hotărât să atace. Între 25 septembrie și 24 octombrie 1559, au avut loc trei lupte între oastea pribegilor și susținătorii familiei lui Mircea Ciobanul. Prima luptă, cea din satul Românești, a fost câștigată de pribegi, pentru ca mai apoi aceștia să o piardă pe a doua, la Șerbănești. Bătălia decisivă s-a dat la Boianu, unde oastea Doamnei Chiajna, ajutată și de turci, iese învingătoare. Fiul ei, Petru, care era încă minor, a primit, astfel, confirmarea de la Poartă la 24 octombrie 1559.
Petru se deosebea total de tatăl său, având o fire blândă și religioasă. Deoarece era prea tânăr, țara era condusă de mama sa, care era abilă în neutralizarea intrigilor pretendenților la tron și a pârilor făcute la Poartă de principele transilvănean Ioan Sigismund. După ce Doamna Chiajna a căzut în dizgrația turcilor, Petru a fost chemat la Constantinopol și închis. A murit la 19 august 1569 la Konya, în Asia Mică, și este înmormântat în biserica Schimbării la Față din aceeași localitate.
Referințe
- ^ a b c http://genealogy.euweb.cz/balkan/basarab.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ * * * Documente privind istoria României. Veacul XVI. Țara Românească. Vol. III (1551 – 1570). Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1952.
- ^ GIURESCU, C.C. – Istoria românilor, vol. II, partea 1. Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1943.
- ^ „Aurică IVAȘCU - Bătălia de la Șerbănești. Teze și antiteze. În revista "Memoria Oltului și Romanaților" nr. 5(51), Găneasa, mai 2016”.
Bibliografie
- Enciclopedia Cugetarea, de Lucian Predescu
- Revista Magazin Istoric
