Popa Șapcă

În lumea de astăzi, Popa Șapcă a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru societate. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Popa Șapcă a devenit din ce în ce mai important în viața noastră. Implicațiile Popa Șapcă sunt diverse și acoperă diferite aspecte ale vieții de zi cu zi, de la politică la economie, inclusiv cultură și societate în general. În acest articol vom explora diferitele dimensiuni ale Popa Șapcă și impactul său asupra lumii de astăzi, precum și posibilele soluții și provocări cu care ne confruntăm în legătură cu acest subiect.

Popa Șapcă
Date personale
Născut1795
Celei, Țara Românească
Decedat3 iulie 1876
81 de ani
Mănăstirea Brâncoveni, Principatele Unite
Religiecreștinism ortodox Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot
Activitate
Cunoscut pentruorganizator al Marii adunări populare de la Islaz

Popa Șapcă (n. 1795, Corabia, Țara Românească – d. , Mănăstirea Brâncoveni, Olt, România) a fost un preot, haiduc și revoluționar român. Cu el se încheie epoca haiducilor și pandurilor celebri din Oltenia.

Biografie

Locul unde se afla bordeiul locuință a lui Popa Radu Șapcă unde s-au adunat la 9 iunie 1848 masele și Guvernul Revoluționar.

S-a născut în satul Celei (azi cartier al orașului Corabia, Olt).

Este unul din organizatorii Marii adunări populare de la Islaz și conducătorul cetelor de haiduci. Ridică la luptă țăranii și devine unul dintre conducătorii armatei revoluționarilor. După înăbușirea revoluției de la 1848 este surghiunit, plecând în exil câțiva ani. Revine și este curator pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, apoi din 1864 devine, la recomandarea lui Dimitrie Bolintineanu, chiar stareț al mănăstirii Cozia.

I se dusese vestea de mucalit și mare gurmand, se spune ca mânca câte un curcan la masă.

Moștenire

Mai multe străzi din orașele și comunele României îi poartă numele (Aiud, Bacău, Barlad, Balș, Botoșani, Brașov, București, Calafat, Câmpina, Craiova, Drăgășani, Focșani, Găești, Hunedoara, Pitești, Piatra Neamț, Sibiu, Slatina, Timișoara, Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea, Vălenii de Munte și Vitomirești). De asemenea, Penitenciarul „Popa Șapcă” din Timișoara îi poartă numele, precum și cartierul Popa Șapcă din Pitești.

Note

  1. ^ Popa Șapcă, ultimul mare haiduc și pandur român gazetanoua.ro. Accesat la 16.11.2016
  2. ^ I. Heliade Rădulescu, Mémoires sur l'histoire de la régénération roumaine, ou sur les événements de 1848 accomplis en Valachie, par J. Héliade Radulesco, Paris, 1851, p. 28
  3. ^ In Revolutia din Timisoara au murit 112 persoane, 392 au fost ranite, iar peste 850 au fost arestate | Timisoara, 17 decembrie 2012, Ziare.com, accesat la 15 iulie 2013
  4. ^ Incendiu într-un bloc din cartierul Popa Șapcă. Trei persoane au fost evacuate din locuință, 19 octombrie 2011, Adevărul, accesat la 15 iulie 2013

Lectură suplimentară

  • Gherasim Cristea-Piteșteanul, Un pașoptist de seamă: Popa Radu Șapcă, Editura PRO (Colectia Pro istoria), 1998

Legături externe