Premisă

În acest articol, vom explora în profunzime Premisă, un subiect care a trezit un interes din ce în ce mai mare în societatea contemporană. De-a lungul anilor, Premisă a fost subiect de dezbatere, studiu și reflecție, având în vedere relevanța și impactul său în diverse domenii ale vieții de zi cu zi. De la origini și până la influența sa de astăzi, Premisă a jucat un rol crucial în modul în care oamenii percep lumea din jurul lor, precum și în luarea deciziilor care afectează atât individual, cât și colectiv. Printr-o analiză detaliată și imparțială, acest articol își propune să pună în lumină Premisă și implicațiile sale în societatea actuală, oferind o viziune globală care cuprinde diferite perspective și abordări.

Premisă (din franceză prémisse) se numește fiecare dintre propozițiile inițiale ale unui raționament, din care se deduce concluzia.

Prin extensie, prin premisă (var. premiză) se înțelege și "idee de bază", "punct de plecare".

Definirea premisei

Premisa este un enunț care afirmă ori neagă ceva despre ceva.

Clasificare

• premisă majoră = premisa care conține termenul major (predicatul concluziei unui silogism)
• premisă minoră = premisa care conține termenul minor (subiectul concluziei unui silogism)

Clasificarea premiselor (după Aristotel ))" class="mw-editsection-visualeditor">modificare | modificare sursă]

• după gradul de determinare (definire)

• definite (universale și particulare)
• nedefinite

• după natura lor.

• apodictice (necesare)
• dialectice (probabile)

Vezi și

• Ipoteză
• Silogism
• Deducție

Note

1. ^ „Distincția dintre silogismul apodictic, silogismul dialectic și silogismul eristic la Aristotel”. Arhivat din original la 25 mai 2009. Accesat în 9 martie 2008. 

Bibliografie

---

Acest articol legat de filosofie este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!