În lumea de astăzi, Protestele din Rusia din 2011–2013 a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru mulți oameni din diferite domenii. Fie datorită impactului său asupra societății, a implicațiilor sale în viața de zi cu zi sau a semnificației sale în istorie, Protestele din Rusia din 2011–2013 este un subiect care merită să fie analizat și discutat în profunzime. De la origini și până la impactul său astăzi, Protestele din Rusia din 2011–2013 a stârnit interesul cadrelor universitare, experților și al publicului larg, motiv pentru care este esențial să-și exploreze diferitele margini și dimensiuni. În acest articol, ne vom adânci în lumea interesantă a Protestele din Rusia din 2011–2013, pentru a afla în detaliu despre caracteristicile, provocările și oportunitățile sale, cu scopul de a ne extinde cunoștințele și înțelegerea acestui subiect fascinant.
Mișcarea de proteste din Rusia din anii 2011–2013 (mass-media a folosit și numele: „revoluția de mlaștină”, „revoluția zăpezii”) a reprezentat o serie de proteste politice de masă care au început în Rusia după alegerile la Duma de Stat din 4 decembrie 2011, care au continuat în campania pentru prezidențiale din Rusia și după alegerile prezidențiale din 4 martie 2012, în care Vladimir Putin a câștigat în primul tur.
Protestatarii au declarat că alegerile au fost însoțite de încălcări ale legii federale și fraude masive. Unul dintre principalele sloganuri ale majorității acțiunilor a fost „Pentru alegeri corecte!” și „Rusia va fi liberă”. Unul dintre simbolurile protestelor a fost o panglică albă. Discursurile au avut și o orientare anti-Putin.
Rezoluțiile mitingurilor de masă au fost susținute și incluse fie parțial, fie integral în programele electorale ale candidaților la președinția din 2012: Serghei Mironov, Mihail Prohorov și Ghennadi Ziuganov.