Rase umane

În acest articol, vom explora Rase umane în profunzime și vom analiza impactul său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. De la origine până la relevanța sa astăzi, Rase umane a fost subiect de interes și cercetare în diverse domenii. De-a lungul anilor, a generat dezbateri și controverse, provocându-ne percepțiile și permițându-ne să reflectăm asupra semnificației sale în lumea modernă. Printr-o analiză detaliată, ne propunem să aruncăm lumină asupra Rase umane și să oferim o viziune cuprinzătoare care invită la reflecție și dezbatere.

Acuratețea acestui articol sau a acestei secțiuni este disputată
Vă rugăm să vedeți părerile exprimate în pagina de discuție înainte de a edita.
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră.
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul Modificare.
Relevanța unor informații din acest articol sau din această secțiune este disputată.
Vă rugăm să vă spuneți părerea pe pagina de discuție a articolului.
Reprezentanți ai rasei umane europene.

Rasa umană este un concept social utilizat pentru categorisirea oamenilor în grupuri mari și distincte bazându-se pe aspecte anatomice, culturale, etnice, genetice, geografice, lingvistice, religioase și/sau de afiliere socială.

Distanța medie genetică Fst între populațiile umane este aproximativ 0.125. Lewontin (1972) a argumentat că acest lucru reprezintă o mică variație rasială. Pe de altă parte, Harpending (2002) a susținut că o astfel de distanță implică o rudenie între indivizii aceleiași populații echivalentă cu rudenia dintre jumătate de frați într-o populație care se împerechează aleatoriu, și că o persoană dintr-o anumită populație este mai apropiată genetic de un individ neînrudit din aceeași populație decât de un jumătate de frate de rasă mixtă.

Opinii științifice

Asociația Antropologilor Americani

Pe 17 mai 1998, Asociația Antropologilor Americani a publicat o declarație prin care respinge noțiunea de rasă biologică în specia umană. Criteriile folosite sunt genetice: indivizii diferă mai mult în interiorul grupurilor propuse drept rase, decât între grupuri, iar diferențele asociate cu poziția geografică au pasaje graduale de la o zonă la alta , spre diferența de delimitările bruște observate la specii unde rasele sunt o realitate.

Manual de liceu din 2007

În "Biologie. Manualul pentru clasa a XII-a, 2007", autori G. Corneanu, A. Ardelean, G. Mohan, rasa este definită ca fiind un grup subspecific distinct fenotipic și / sau geografic, constituit din indivizi care ocupă o regiune geografică și / sau ecologică definită și care prezintă caracteristici fenotipice și frecvență de gene, prin care se disting de alte asemenea grupuri.

Tot aici se găsește părerea că în majoritate oamenii de știință consideră că există trei rase umane principale și anume: rasa europeană (caucaziană), rasa mongoloidă și rasa australo-negroidă, cu două ramuri: cea negroidă, existentă în cea mai mare parte a Africii, și cea australoidă, care se află în restul teritoriului (Australia, Noua Guinee și Micronezia).

Tot din Corneanu, Ardelean și Mohan 2007, reiese că alți autori consideră drept rase distincte cele două ramuri ale rasei australo-negroide. Astfel ar fi patru rase: rasa europeană (caucaziană), rasa mongoloidă, rasa negroidă și rasa australoidă.

După alte păreri ar fi cinci rase umane și anume rasa europoidă, rasa ecuatorială, rasa asiato-americană, rasa oceanică, rasa amerindiană.

Religie

Blestemul biblic din Cartea Genezei asupra lui Canaan, care a fost adesea greșit considerat drept blestem asupra tatălui său, Ham, a fost folosit spre a justifica sclavia din SUA secolului al XIX-lea.

Conform miturilor biblice, Noe a fost un patriarh scăpat de potop cu toată familia sa. După încetarea ploii, care a durat un număr variabil de zile (40 în unele versete, 150 în altele), arca lui s-a oprit pe muntele Ararat. Noe este considerat garantul înțelegerii dintre Dumnezeu și omenirea reînnoită prin fiii săi, Sem, Ham și Iafet, strămoșii semiților, hamiților și iafetizilor.[necesită clarificare]

Note

  1. ^ Lewontin, R. C. (), Dobzhansky, Theodosius; Hecht, Max K.; Steere, William C., ed., The Apportionment of Human Diversity (în engleză), SpringerLink, ISBN 9781468490633  Lipsește |last1= în Editors list (ajutor)
  2. ^ Harpending, Henry (), Kinship and Population Subdivision, 24 (2), Population and Environment, ISSN 0199-0039 
  3. ^ „AAA Statement on Race”. AmericanAnthro.org. Accesat în . 
  4. ^ Hess, Richard S. (). The Old Testament: A Historical, Theological, and Critical Introduction. Baker Academic. p. 59. ISBN 978-1493405732. Accesat în . 
  5. ^ „Noe”. dexonline. . Accesat în . 
  6. ^ „RLST 145 - Lecture 2 - The Hebrew Bible in Its Ancient Near Eastern Setting: Biblical Religion in Context”. Open Yale Courses. Accesat în . 
  7. ^ Shaye J. D. Cohen (2013) Lecture 6: A Closer Look at the Flood Story. Note de curs. Universitatea Harvard. Copie.

Bibliografie

Vezi și


v • d • m
Rase umane
Rase principale
Europoidă (rasa albă)  • Mongoloidă (rasa galbenă)  • Negroidă (rasa neagră)
 Reprezentanţi ale diferitelor rase umane
Descendenți
Forme intermediare
Enciclo
Wikious
Sapientia
Scientia
Boobota
Anandapedia
Sagapedia
Wikithot