În acest articol, vom explora subiectul Regiunea Capitalei Bruxelles în profunzime, analizând originile sale, impactul său asupra societății contemporane și diferitele perspective care există în jurul acestui fenomen. De la apariția sa și până la evoluția sa în timp, Regiunea Capitalei Bruxelles a jucat un rol crucial în diferite aspecte ale vieții noastre, generând dezbateri, controverse și reflecții în diverse domenii. Printr-o analiză detaliată, vom examina cauzele, consecințele și posibilele soluții legate de Regiunea Capitalei Bruxelles, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect de relevanță pentru toată lumea.
Regiunea Capitalei Bruxelles | |||
Région de Bruxelles-Capitale fr Brussels Hoofdstedelijk Gewest nl | |||
— Regiune — | |||
| |||
Regiunea Capitalei Bruxelles (Belgia) Poziția geografică în Belgia | |||
Coordonate: 50°50′48″N 4°21′09″E / 50.846666666667°N 4.3525°E | |||
---|---|---|---|
Țara | Belgia | ||
Atestare | |||
Numit după | Brussel | ||
Capitala | Bruxelles | ||
Guvernare | |||
- Președinte | Rudi Vervoort (Partidul Socialist Belgian , ) | ||
Suprafață | |||
- Total | 161,4 km² | ||
Altitudine | 23 m.d.m. | ||
Populație (1 martie 2012) | |||
- Total | 1.148.758 locuitori | ||
- Densitate | 7.117,5 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+1 | ||
Prefix telefonic | 02 | ||
Localități înfrățite | |||
- Ljubljana | Slovenia | ||
- Sofia | Bulgaria | ||
- Tirana | Albania | ||
- Akhisar | Turcia | ||
- Washington, D.C. | Statele Unite ale Americii | ||
Limbi | franceză (90%) neerlandeză (10%) | ||
Sărbătoare regională | 8 mai | ||
Transport | STIB/MIVB; De Lijn, TEC | ||
Prezență online | |||
www.brussels.irisnet.be OpenStreetMap relation | |||
Regiunea Bruxelles în Belgia | |||
Modifică date / text |
Regiunea Capitalei Bruxelles (franceză Région Bruxelles-Capitale, neerlandeză Brussels Hoofdstedelijk Gewest, germană Region Brüssel-Hauptstadt) este una dintre cele trei regiuni ale statului federal Belgian. Regiunea este formată din 19 comune, cu o suprafață totală de 161 km² complet urbanizată și cu o populație de peste un milion de locuitori.
Regiunea Capitalei este predominant francofonă - aproximativ 85-90% din populație sunt vorbitori de franceză (inclusiv imigranți), și aproximativ 10-15% sunt vorbitori de neerlandeză. În ianuarie 2006, 73.1% din populație sunt cetățeni belgieni, 4.1% sunt cetățeni francezi, 12.0% cetățeni din alte state ale Uniunii Europene (care se exprimă de obicei ori în franceză ori în engleză), 4.0% cetățeni marocani, iar 6.8% alți cetățeni din afara UE. În anul 2006 în Regiunea Capitalei Bruxelles erau oficial înregistrați ca rezidenți peste 3000 cetățeni români.
Pe teritoriul regiunii Bruxelles se folosesc oficial două limbi: franceza (90%) și neerlandeza (10%). Din punct de vedere istoric, regiunea Bruxelles-ului aparține spățiului neerlandofon, franceza fiind vorbită în mod sistematic doar după stabilirea capitalei belgiene aici. În 1915, orașul avea 20% de francofoni, acest procentaj crescând la 85% în 1975. Dialectul regional vorbit tradițional este brusselara, un dialect neerlandofon cu puternice influențe franceze. Vorbitorii dialectului sunt din ce în ce mai puțini în detrimentul celor două limbi oficiale ale regiunii.
Începând cu 1989, locuitorii regiunii Bruxelles își aleg propriul consiliu regional. În ultimii zeci de ani o polemică frământă lumea politică belgiană, cea a statutului arondismentului electoral și judiciar Bruxelles-Halle-Vilvoorde. Partidele politice flamande au cerut ca partea din Flandra al acestui arondisment să fie separată și organizată asemenea celorlalte arondismente belgiene.
Societatea de Transport Intercomunal Bruxelles operează metroul din Bruxelles și o rețea de linii de autobuz și tramvai, dar se ocupă și de administrația drumurilor în cele 19 comune care alcătuiesc regiunea. Societățile de transport flamandă De Lijn și valonă TEC asigură legături rutiere cu celelalte regiuni ale Belgiei. Societatea Națională de Căi ferate Belgiană asigră legături feroviare cu majoritatea localităților importante belgiene iar o serie de servicii feroviare internaționale, Thalys, Eurostar, TGV, ICE, asigură legături cu marile orașe din apropierea Belgiei. Regiunea este de asemnea deservită de două aeroporturi, Aeroportul Internațional Bruxelles Zaventem și Aeroportul Charleroi Bruxelles Sud.
Deja în Evul Mediu, Bruxellesul era un oraș cunoscut, ce a înflorit în perioada Ducatului Brabantului. Capitala ducatului era orașul Louvain, între cele două orașe apărând astfel o rivalitate. La sfârșitul dominației austriece, nobilimea și burghezimea din Brabant se mută treptat la Bruxelles.
La nașterea Belgiei, în 1830, orașul era populat de flamanzii autohtoni, dar și de valoni, germanofoni, precum și de francofoni de origine pariziană. Valonii s-au instalat la Bruxelles ca muncitori, iar parizienii erau refugiați din urma revoluției franceze. Puterea era controlată de burghezia și de nobilimea din Brabant. Doar aceste categorii aveau drept de vot, și se preocupau de o unificare națională forțată, bazată pe unilingvism francofon, conform acelei concepții filosofico-politice de origine franceză conform căreia fiecare națiune ar fi trebuit să vorbească o singură limbă. În secolul al XIX-lea Bruxelles a cunoscut o dezvoltare industrială, care a dus la sporirea numărului locuitorilor de origine valonă. În același timp, localnicii erau obligați să vorbească franceza. Astfel, în secolul al XX-lea numărul francofonilor a depășit numărul vorbitorilor de idiomuri brusselare și flamande. Datorită industriei, orașul Bruxelles s-a extins și a acaparat unele comune din jurul său. Din această cauză și datorită conviețurii între populația originară flamandă și muncitorii valoni, noua populație mixtă a comunelor dimprejurul orașului a dezvoltat o identitate regională proprie.
Odată cu apariția mișcărilor de federalizare a Belgiei, datorită disputei asupra statutului capitalei, a fost formată Regiunea Capitalei Bruxelles, la zece ani după organizarea Valoniei și a Flandrei. Ambele comunități au revendicat și continuă să revendice regiunea, aceste disensiuni contribuind la formarea unei identități unitare a regiunii, o enclavă în mijlocul Flandrei.
Belgia |
Acest articol este parte din seria: |
|
Datorită modalității particulare de realizare a federalizării în Belgia, instituțiile administrative ale Bruxelles-ului au o complexitate extraordinară. Complexitatea este mai evidentă din punct de vedere legislativ, dar este atenuată în realitatea datorită posibilității cumulului de funcții de către membrii diverselor instituții. În Regiunea Capitalei Bruxeles există:
Pe lângă acestea, statul federal și comunitățile franceze și flamande au dreptul de a exercita anumite competențe pe teritoriul regiunii.
Numeroși membrii ai diverselor parlamente pot cumula mai multe funcții. 19 din cei 72 membrii francofoni ai parlamentului Regiunii Bruxelles sunt membrii ai Parlamentului Comunității franceze din Belgia, iar până în 2004 în aceași situație erau 6 membrii neerlandofoni care erau membrii ai Parlamentului Flamand. Actualmente votanții pentru partidele flamande aleg separat reprezentanții în parlamentul regional și în cel Flamand.
Compunerea Parlamentului Regional 2004-2009:
Total Francofoni: 72 scaune
Total Neerlandofoni: 17 scaune.
Total: 89 scaune (72 scaune francofoni + 17 scaune neerlandofoni).
Guvernul regiunii este numit de către Parlamentul regional, pe o perioadă de cinci ani, și este compus dintr-un ministru-președinte francofon, doi miniștri francofoni și doi neerlandofoni. Ei sunt ajutați și de două comisii lingvistice, una de fiecare parte. Compunerea "actualului" guvern (2003) :
Finațarea autorităților regionale din Bruxelles e un punct de controversă. Anumiți politicieni francofoni sunt de părere că regiunea ar trebui să obțină cel puțin niște mijloace suplimentare de finanțare, datorită celor aproape 100.000 de persoane ce aparțin de celălalte două regiuni, dar care muncesc în regiunea Bruxelles, și care nu plătesc impozit regiunii în care muncesc. Alții sunt de părere că regiunea este oricum finanțată cu 44% mai bine decât celelalte regiuni, dar problema constă într-un număr prea mare de autorități: 19 comune, un dublu de autorități, pe criteriu lingvistic, etc.
Idx | Nume francez | Nume neerlandez | Suprafață | Populație | Cod Poștal | Harta |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | Anderlecht | Anderlecht | 17,74 | 100.967 | 1070 | |
2 | Bruxelles | Brussel | 32,61 | 153.659 | 1000, 1020, 1120, 1130 | |
3 | Ixelles | Elsene | 6,34 | 80.754 | 1050 | |
4 | Etterbeek | Etterbeek | 3,15 | 43.311 | 1040 | |
5 | Evere | Evere | 5,02 | 34.987 | 1140 | |
6 | Ganshoren | Ganshoren | 2,46 | 21.864 | 1083 | |
7 | Jette | Jette | 5,04 | 45.027 | 1090 | |
8 | Koekelberg | Koekelberg | 1,17 | 19.326 | 1081 | |
9 | Auderghem | Oudergem | 9,03 | 30.183 | 1160 | |
10 | Schaerbeek | Schaarbeek | 8,14 | 119.573 | 1030 | |
11 | Berchem-Sainte-Agathe | Sint-Agatha-Berchem | 2,95 | 21.074 | 1082 | |
12 | Saint-Gilles | Sint-Gillis | 2,52 | 45.873 | 1060 | |
13 | Molenbeek-Saint-Jean | Sint-Jans-Molenbeek | 5,89 | 85.360 | 1080 | |
14 | Saint-Josse-ten-Noode | Sint-Joost-ten-Node | 1,14 | 25.030 | 1210 | |
15 | Woluwe-Saint-Lambert | Sint-Lambrechts-Woluwe | 7,22 | 49.336 | 1200 | |
16 | Woluwe-Saint-Pierre | Sint-Pieters-Woluwe | 8,85 | 38.712 | 1150 | |
17 | Uccle | Ukkel | 22,91 | 76.909 | 1180 | |
18 | Forest | Vorst | 6,25 | 49.320 | 1190 | |
19 | Watermael-Boitsfort | Watermaal-Bosvoorde | 12,93 | 24.178 | 1170 |
|
|