În lumea de astăzi, Republică prezidențială a devenit un subiect de cea mai mare importanță și relevanță. Fie pentru impactul său asupra societății, pentru relevanța sa în istorie, fie pentru influența sa asupra vieții noastre de zi cu zi, Republică prezidențială a captat atenția experților și a fanilor deopotrivă. În acest articol, vom explora în detaliu toate aspectele legate de Republică prezidențială, de la origini până la impactul său astăzi. Vom analiza diferitele perspective, opinii și dezbateri din jurul Republică prezidențială, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și completă asupra acestui subiect atât de relevant astăzi.
În vreme ce sistemul vest-european rezultat al constituționalismului alocă președintelui o poziție eminamente reprezentativă (dezbrăcarea de putere a monarhilor din trecut), Constituția SUA îi conferă președintelui o putere considerabilă. Președintele SUA este șeful statului, al guvernului, șeful armatei și ministrul de externe. El nu depinde de Parlament (aici nu poate fi vorba de un sistem parlamentar) și nu constituie un guvern în sensul cunoscut al cuvântului, numind în schimb secretari de stat cu statut de consilieri, pe care președintele poate să îi revoce din funcție după bunul său plac. O altă formă de sistem prezidențial este cea din Franța, elaborată sub Ch. de Gaulle (Constituția din 1958), mai ales în ceea ce privește deciziile plebiscitare (încă de pe vremea lui Napoléon I și Napoléon III). În ambele cazuri, Parlamentul se află pe plan secund, iar puterea executivă se află în mâinile legislativului.