Rezoluția 478 a Consiliului de Securitate ONU

În lumea de astăzi, Rezoluția 478 a Consiliului de Securitate ONU este un subiect care a câștigat o mare relevanță și interes în societate. Fie că este vorba de impactul său asupra vieții de zi cu zi, de relevanța sa istorică sau de influența sa asupra culturii populare, Rezoluția 478 a Consiliului de Securitate ONU a captat atenția oamenilor din întreaga lume. În acest articol, vom explora în profunzime toate aspectele legate de Rezoluția 478 a Consiliului de Securitate ONU, de la origini până la evoluția sa de astăzi. Cu o abordare multidisciplinară, vom analiza diferite perspective și contexte în care Rezoluția 478 a Consiliului de Securitate ONU și-a lăsat o amprentă semnificativă. Indiferent dacă căutăm să înțelegem impactul său asupra societății moderne sau să-i deslușim rădăcinile istorice, Rezoluția 478 a Consiliului de Securitate ONU se prezintă ca un subiect captivant și în continuă evoluție, care nu încetează să ne surprindă.

Rezoluția 478 a
Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite
Dată: 20 august 1980
Întrunirea nr.: 2,245
Cod: S/RES/478 (Document)

 Sumar votare:  14 voturi pentru
0 voturi împotrivă
1 abțineri
Subiect: Teritoriile ocupate de Israel
Rezultat: Adoptată

Componența Consiliului de Securitate în 1980:
Membri permanenți:

CHN FRA GBR USA URSS

Membri aleși:
BAN RDG JAM MEX NIG
NOR PHI PRT TUN ZAM

Orientul Mijlociu

Rezoluția 478 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, adoptată pe 20 august 1980, este una din cele șapte rezoluții ale CSONU care condamna încercarea Israelului de a anexa estul orașului Ierusalim. Îndeosebi, rezoluția 478 a CSONU atrage atenția Israelului că nu a nerespectat rezoluția 476 a CSONU și a condamnat Legea Ierusalim a Israelului din 1980 care declara Ierusalimul capitala „eternă și indivizibilă” a Israelului, ca fiind o încălcare a legii internaționale. Rezoluția specifica că legea nu va fi recunoscută de Consiliu iar state membre erau sfătuite să accepte decizia Consiliului. De asemenea, rezoluția cerea statelor membre să își retragă delegațiile diplomatice din oraș.

Rezoluția a fost adoptată cu 14 voturi pentru, zero împotrivă și o abținere din partea Statelor Unite.

Israelul a respins rezoluția și a declarat că „nu va subestima statutul Ierusalimului în calitate de capitală a unui Israel suveran și ca oraș indivizibil care nu va mai fi niciodată destrămat”.

Secretarul de Stat al Statelor Unite, Edmund Muskie a declarat că „problema legată de Ierusalim trebuie discutată în contextul negocierilor pentru o pace comprehensivă, dreaptă și de durată în Orientul Mijlociu.”

Critici

Israelul a respins categoric rezoluția, Ministerul de Externe anunțând că „Nu va submina statutul Ierusalimului de capitală a Israelului suveran și a unicului oraș care nu va mai fi niciodată rupt în mai multe părți”.

În discursul său adresat Consiliului, Secretar de Stat al Statelor Unite de atunci, Edmund Muskie, a subliniat: „Problema Ierusalimului trebuie privită în contextul negocierilor pentru menținera păcii juste și durabilă în Orientul Mijlociu”.

Referințe

Note

  1. ^ „S/RES/476 (1980)” (în engleză). UNSC resolution. un.org. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Lapidoth (1994), p.352
  3. ^ „Israel's Envoy to the UN Says Resolution on Jerusalem Will Not Alter Reality That United Jerusalem Will Remain The Capital of Israel” (în engleză). JTA (Jewish News Archive). . Accesat în . 
  4. ^ „Israel Says UN Resolution Will Not Affect Jerusalem's Status As Capital - Jewish Telegraphic Agency”, Jewish Telegraphic Agency, , accesat în  

Bibliografie

  • Lapidoth, Ruth; Hirsch, Moshe (). The Jerusalem Question and Its Resolution:Selected Documents (în engleză). Martinus Nijhoff Publishers. ISBN 0-7923-2893-0.