Spărgătorul de gheață V. I. Lenin

În acest articol vom explora Spărgătorul de gheață V. I. Lenin, un subiect care a atras atenția experților și entuziaștilor deopotrivă. Spărgătorul de gheață V. I. Lenin este un concept care a fost subiect de dezbatere și analiză în diverse domenii, de la știință până la cultura populară. De-a lungul istoriei, Spărgătorul de gheață V. I. Lenin a jucat un rol crucial în viața oamenilor, influențând modul în care gândim, acționăm și ne raportăm la lumea din jurul nostru. Printr-o abordare multidisciplinară, vom examina diferitele perspective asupra Spărgătorul de gheață V. I. Lenin, evidențiind aspectele sale cele mai relevante și controversate. În plus, vom explora modul în care Spărgătorul de gheață V. I. Lenin a evoluat de-a lungul timpului și care este relevanța sa astăzi. Pregătește-te să intri în lumea fascinantă a lui Spărgătorul de gheață V. I. Lenin!

Spărgătorul de gheață V. I. Lenin în portul Murmansk.

Spărgătorul de gheață Ilici Vladimir Lenin lansat la apă în anul 1957, a fost primul spărgător de gheață și navă civilă din lume cu propulsie nucleară.

Pentru spargerea gheții folosea, pe lângă forța de izbire, instalații ultrasonice de mare putere precum și fuzee (bombe termice) lansate de un elicopter ambarcat.

Spărgătorul de gheață V. I. Lenin a lucrat în Arctica trei ani fără întrerupere și fără să fie alimentat cu combustibil datorită celor trei reactoare nucleare instalate la bord. S-a calculat că spărgătorul de gheață ar putea înconjura Pamântul de 8-10 ori fără reîncărcare cu combustibil a reactoarelor sale.

Numai într-un singur an, în 1962, V. I. Lenin a eliberat dintre ghețuri 90 de vase.

Spărgătorul de gheață V. I. Lenin a fost dezafectat în 1989, deoarece corpul navei s-a subțiat datorită frecării cu gheața. A fost reparat și transformat în navă muzeu în anul 2005 la Atomflot, o bază de spărgătoare de gheață nucleare din Murmansk.

Caracteristici constructive

  • Lungime - 134 m
  • Lățime - 27,6 m
  • Pescaj - 16,1 m
  • Deplasament fără balast - 16.000 t
  • Viteză - 18 noduri (33,3 km/oră)
  • Reactori: inițial trei reactori Megawatt OK-150, mai târziu, doi reactori 171 Megawatt OK-900
  • Propulsie: trei elici actionate de motoare electrice, totalizând 44.000 CP (32,4 MWt)
  • Elicoptere: inițial Kamov 18, iar mai târziu Mi2

Bibliografie

  • Ion A. Manoliu: Nave și Navigație, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984