Stânca lui Ioan
În articolul de astăzi vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Stânca lui Ioan. De la origini și până la relevanța sa astăzi, vom explora fiecare aspect care îl face atât de interesant și relevant în societatea actuală. Vom aprofunda asupra impactului acestuia în diferite domenii, precum și asupra influenței sale asupra luării deciziilor și formării opiniilor. Acesta este un subiect care stârnește, fără îndoială, curiozitatea și interesul unui număr mare de oameni, așa că este esențial să ne adâncim în el pentru a înțelege adevărata sa amploare. Alăturați-vă nouă în această explorare interesantă!
 | Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
| Stânca lui Ioan | |
 | |
| Geografie | |
|---|---|
| Ocean/Mare | Dunărea  |
| Coordonate | 48°30′59″N 13°42′55″E / 48.5163°N 13.7154°E |
| Suprafață | 0,00045 km² |
| Lungime | 0,042 km |
| Lățime | 0,015 km |
| Țară | |
 Germania | |
Modifică date / text  | |
Stânca lui Ioan (în germană Jochenstein) este o stâncă situată pe Dunăre la granița dintre Germania și Austria. Ea este o parte a masivului de cuarț din munții Bayerischer Wald, masiv care se întinde de-a lungul defileului Dunării din Niederbayern. Stânca lui Ioan aparține administrativ de comuna Untergriesbach.
Etimologie
Numele de Stânca lui Ioan, provine probabil de la mina Ioan, unde germanii, înainte de creștinare, aveau obiceiul să aducă jertfe (libații) zeilor, în timpul solstițiului de vară și iarnă. După creștinare, obiceiul s-a transformat în binecuvântarea lui Ioan Botezătorul a corăbiilor de pe Dunăre. Prin secolul XVIII s-a construit o capelă în care se află statuia lui Ioan Nepomuk patronul corăbierilor. Există câteva legende cu Stânca lui Ioan. Una din legende spune că diavolul ar fi vrut să stăvilească Dunărea, cu această stâncă, pentru a inunda Engelhartszell an der Donau. Altă legendă povestește că sub stâncă locuiește zâna Iza care, asemănător legendei Loreley, ademenea cu cântecul ei corăbierii, care naufragiau.
Bibliografie
- de Herbert Böck: Der Bau des Donaukraftwerks Jochenstein. Nachdruck. In: Österreichische Wasserwirtschaft. Jg. 8, Viena, 1956.
- de Andreas Scheidleder, Günter Eisenkölb, Gabriela Vincze, Helga Lindinger, Franko Humer, Claudia Schramm, Elisabeth Stadler (Mitarb.), Umweltbundesamt; Bundesministerium für Land- und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft, Sektion VII/1 (Hrsg.): Planungsraum Donau bis Jochenstein. (doc, eionet.eu.int). Planungsraum Donau unterhalb Jochenstein. Einzugsgebiet Donau (incl. Elbe). In: Ergebnisbericht. Projekt Bestandsaufnahme gemäß Artikel 3 und 5 WRRL, Erstellung von Karten, Tabellen und Texten; Arbeitspaket Lage und Grenzen der Grundwasserkörper (inkl. WGEV Messnetz). Teil B, Viena, februarie 2005 (Kurztitel WRRL-Karten BMLFUW-UW.3.2.5/0008-VII/2/2004, doc, eionet.eu.int, accesat la 9 octombrie 2010).
| Control de autoritate |
|  |
|---|