Stolnic
În acest articol, vom explora în detaliu subiectul Stolnic, care a captat atenția și interesul multor oameni în ultimii ani. Vom aprofunda originile sale, relevanța actuală și impactul său în diferite domenii ale vieții de zi cu zi. De asemenea, vom analiza diferitele perspective și opinii care există în jurul Stolnic, pentru a oferi cititorilor noștri o viziune completă și echilibrată. Prin acest articol, sperăm să oferim o înțelegere mai profundă și mai bogată a Stolnic, precum și să încurajăm dezbaterea și reflecția în jurul acestui subiect fascinant.
Stolnic (din slavonă stolu, „masă”) este un rang boieresc folosit în evul mediu în țările române (Țara Românească și Moldova), Polonia, Lituania (Uniunea statală polono-lituaniană) și Rusia țaristă (stolnik, Стольник), reprezentând dregătorul de curte care se îngrijea de masa domnului.
În împrejurări mai deosebite sau la sărbători, el îl servea pe domn, gustând mâncărurile înaintea acestuia, spre a se dovedi că nu erau otrăvite. Subalternii acestuia în țările române, vtoristolnici și tretistolnici, serveau pe domn la mesele obișnuite, iar stolniceii, unii la curte, alții prin sate, strângeau dijmă din peștele prins în Dunăre și în bălți. Subalternii stolnicului alcătuiau o categorie militară.
Bibliografie
- Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
| |||||||||||||||
