Transliterarea limbii române din scrierea „moldovenească” în cea latină

În articolul lui Transliterarea limbii române din scrierea „moldovenească” în cea latină vom explora un subiect fascinant care a captat interesul oamenilor de toate vârstele și mediile. Indiferent dacă căutați informații despre Transliterarea limbii române din scrierea „moldovenească” în cea latină sau pur și simplu doriți să vă aprofundați cunoștințele, acest articol vă va oferi o prezentare detaliată și cuprinzătoare a subiectului. De la origine până la cele mai recente cercetări și tendințe, vă voi duce într-o călătorie prin cele mai importante și fascinante aspecte ale Transliterarea limbii române din scrierea „moldovenească” în cea latină. Pregătește-te să te cufunzi într-o lume a descoperirii și învățării în timp ce explorăm împreună acest subiect captivant.

Transliterarea limbii române din scrierea „moldovenească” în cea latină a început odată cu punerea în aplicare a Legii nr. 3462 din 31 august 1989 adoptată de Parlamentul Republicii Moldova și publicată în Monitorul oficial n° 9 (N-3462-XI) din același an.

Transcrierea alfabetului „moldovenesc” specific acestei Republici unionale sovietice (și încă folosit în Republica Moldovenească Nistreană) se efectuează astfel :

Alfabetul Chirilic Alfabetul latin
А A
Б B
В V
Г G
ГЕ GHE
ГИ GHI
Д D
Е E
Ё IO
Ж J
ӁЕ GE
ӁИ GI
З Z
И I
Й I
К C
КЕ CHE
КИ CHI
Л L
М M
Н N
О O
П P
Р R
С S
Т T
У U
Ф F
Х H
Ц Ț
Ч CE*/CI*
Ш Ș
Щ -
Ъ -
Ы Â, Î
Ь I
Э Ă
Ю IU
Я IA, EA

Acest sistem de transliterare se folosește pentru:

  • textele în limba „moldovenească”-română scrise, între 1938 și 1989 (conform pricazului sovietic din 27 februarie 1938 emis în RASSM), cu litere chirilice rusești, diferite de cele ale alfabetului slavonic folosit până în sec. XIX în Moldova/Basarabia;
  • textele și denumirile în limba „moldovenească”-română încă scrise și în zilele noastre, cu litere chirilice rusești în Transnistria.

În schimb, sistemul nu se aplică pentru:

  • numele și denumirile rusești, bieloruse și ucrainene prezente în limba „moldovenească”-română, a căror transliterare urmează reguli conforme sistemului rusesc de transliterare : de exemplu Alexandru Plămădeală pentru « Александр Плэмэдялэ », dar Aleksandr Soljenițîn pentru « Александр Солженицын » (deși în această privință, există obiceiuri diferite de-o parte și de cealaltă a Prutului : în Republica Moldova rareori se respectă acest principiu și în general se folosește în mod impropriu același sistem ca pentru limba „moldovenească”-română, în timp ce în România se folosește sistemul rusesc de transliterare pentru denumirile rusești, bieloruse și ucrainene).
  • ortografierea autentică a denumirilor provenind din limbi scrise în litere latine: bunăoară James Bond, Saskatchewan, Bordeaux și Washington – și nu Geims Bond, Sascaceoan, Bordo sau Oașington.

Notă

  1. ^ „Vezi pe”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Gheorghe Negru : Politica etno-lingvistică a R.S.S.M., ed. Prut Internațional, Chișinău 2000, ISBN 9975-69-100-5, pag. 20-24
  3. ^ Alfabetul slavonic folosit până în sec. XIX în Moldova/Basarabia și celelalte țări române cuprindea literele următoare : А а, Ъ ъ (= ă), Б б, Β β, Ґ γ, Δ δ, Є є, ζ ʝ, С с, І ι, К к, Λ λ, М м, Ν н, О о, П п, Р р, Т m, Υ υ, Ф ф, Х х, Џ џ (= ț), Ч ч, Ш ш, Щ щ (= șt), Ђ ђ (= î, â), Ξ ξ (= x), Ζ z ; vezi Denis Deletant, Slavonic letters in Moldova, Wallachia & Transylvania from the tenth to the seventeenth centuries, ed. Enciclopedică, București 1991 și Costache Negruzzi, Courrier des deux sexes, I, nr. 22, p. 337–343.

Bibliografie

  • Gheorghe Negru: „Politica lingvistică din R. S. S. Moldovenească”, ed. Prut internațional, Chișinău 2000, ISBN 9975-69-100-5, 132 pp.

Vezi și