Tun scurt „de Bange” de 90 mm, model 1878/1880

Astăzi vrem să ne adâncim în lumea fascinantă a lui Tun scurt „de Bange” de 90 mm, model 1878/1880. Indiferent de semnificația lui pentru fiecare persoană, Tun scurt „de Bange” de 90 mm, model 1878/1880 este un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume de-a lungul anilor. De la impactul său asupra societății până la influența asupra culturii populare, Tun scurt „de Bange” de 90 mm, model 1878/1880 a fost un punct constant de discuție și un subiect de interes pentru cercetători, entuziaști și curioși deopotrivă. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferitele fațete ale Tun scurt „de Bange” de 90 mm, model 1878/1880, analizând importanța acestuia în diferite contexte și evoluția sa în timp. Pregătește-te să pornești într-o călătorie de descoperire și învățare despre Tun scurt „de Bange” de 90 mm, model 1878/1880!

Tun scurt „de Bange” de 90 mm, model 1878/1880

Tun de 90 mm

Tip Artilerie de câmp
Loc de origine  Franța
Istoric operațional
Folosit de  Franța
 România
Războaie - Primul Război Mondial
- alte conflicte și războaie
Istoric producție
Proiectant Colonelul Charles Ragon de Bange
An proiectare 1877
Producător Anciens Établissements Cail, Paris
Bucăți construite 4.000
Variante Tun lung „de Bange” de 120 mm, model 1878-16
Date generale (1878/1880)
Greutate 530 kg
Lungime 475 cm
Lungime țeavă 228 cm

Proiectil - proiectil exploziv
Greutate proiectil 7,95 kg
Calibru 90 mm
Recul 90 cm
Afet tip cetate
Câmp de tragere
vertical
-6° la +25°
Câmp de tragere
orizontal
81°
Viteză inițială 455 m/s
Bătaie maximă 8.900 m

Tunul scurt „de Bange” de 90 mm, model 1878/1880 a fost un tun de câmp cu tragere lentă, de fabricație franceză.:p. 47

Tunul s-a aflat în înzestrarea regimentelor de artilerie de câmp din Armata României. La începutul campaniei din anul 1916 Primul Război Mondial erau în evidență un număr de 190 de bucăți. :p. 56:p. 43

Principii constructive

Tunul era destinat în principal pentru distrugerea forței vii a inamicului pe câmpul de luptă. Țeava era ghintuită, fiind construită din oțel forjat. Mecanismul de închidere era prevăzut cu închizător de tip „șurub” și un obturator pe bază de azbest, sistem „de Bange”, în camera de ardere. Proiectilele erau explozive. Tunul era montat pe un afet de tip „cetate” și un tren rulor cu două roți cu spițe metalice, pentru transport montându-se un antetren cu roți identice. :p. 43

Dezvoltarea

Primul Război Mondial

Note

  1. ^ a b c Adrian Stroea, Gheorghe Băjenaru, Artileria română în date și imagini, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2010
  2. ^ ***, România în războiul mondial 1916-1919. Volumul I. Documente-Anexe, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934-1940

Bibliografie

  • Stroea, Adrian (colonel); Băjenaru Gheorghe (lt. col.), Artileria română în date și imagini, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2010. ISBN 978-606-524-080-3

Vezi și


Legături externe