Vocală închisă centrală nerotunjită
În acest articol, vom aborda subiectul Vocală închisă centrală nerotunjită dintr-o perspectivă inovatoare și relevantă pentru cititorii noștri. Indiferent dacă Vocală închisă centrală nerotunjită este o persoană, un subiect, o dată sau un alt element, este crucial să înțelegem impactul său asupra lumii de astăzi și modul în care influențează diferite aspecte ale societății. Printr-o analiză aprofundată și detaliată, vom explora numeroasele fațete ale Vocală închisă centrală nerotunjită și implicațiile sale în diferite domenii. Scopul nostru este să oferim cititorilor noștri o înțelegere completă și actualizată a Vocală închisă centrală nerotunjită, astfel încât să poată fi la curent cu cele mai recente evoluții și tendințe legate de acest subiect.
| Vocala închisă centrală nerotunjită | |
| ɨ | |
|---|---|
| ï | |
| Număr AFI | 317 |
| Codare | |
| Entitate (zecimal) | ɨ |
| Unicode (hex) | U+0268 |
| X-SAMPA | 1 |
| Kirshenbaum | i" |
| Braille |   |
.svg) | |
| Sunet | |
În fonetică, vocala închisă centrală nerotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în unele limbi vorbite. Simbolul acestui sunet în Alfabetul Fonetic Internațional este (litera i tăiată cu o bară orizontală). În limba română există două litere care pot nota în scris acest sunet: Î și Â, fără vreo diferență fonetică. Exemple: între /'ɨn.tre/, Pârvu /'pɨr.vu/, hotărî /ho.tə'rɨ/.
Pronunție
- Este o vocală închisă, adică pronunțată cu limba apropiată de cerul gurii. Canalul fonator se strîmtează, dar într-o măsură mai mică decît în cazul consoanelor.
- Este o vocală centrală (medială), adică articulată în partea de mijloc a cavității orale, cu limba într-o poziție intermediară între poziția pentru vocale anterioare și cea pentru vocale posterioare.
- Este o vocală nerotunjită, adică pronunțată fără a rotunji buzele.
Exemple în alte limbi
Vocala este comună în limbile amerindiene. În Europa apare în unele limbi slave, în limba română, în aromână, portugheză etc. Exemple:
- Aromână: cântu „cânt”
- Poloneză: wy „voi”, „dumneavoastră”
- Portugheză: rezar „să se ruga”
- Rusă: вы „voi”, „dumneavoastră”
- Suedeză (unele dialecte și varietăți): vi „noi”
Bibliografie
| Vocale Vezi și AFI, consoane. | Modificare | ||||
| Deschidere | Anterioritate | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| Anterioare | Semiant. | Centrale | Semipost. | Posterioare | |
| Închise | |||||
| Cvasiînchise | |||||
| Semiînchise | |||||
| Mijlocii | |||||
| Semideschise | |||||
| Cvasideschise | |||||
| Deschise | |||||
| Legendă: | |||||
| ■ Celulele galbene corespund vocalelor din limba română. ■ Celulele crem indică vocale folosite rar în limba română. ■ Celulele gri corespund unor vocale rare, fără simbol fonetic. În perechile de vocale, în stânga figurează varianta nerotunjită, iar în dreapta cea rotunjită. | |||||
