În lumea de astăzi, Çatalhöyük este un subiect care a captat atenția oamenilor de toate vârstele și mediile. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței în domeniul profesional sau a influenței asupra culturii populare, Çatalhöyük s-a poziționat ca o temă de interes general care generează toate tipurile de opinii și dezbateri. De la origine până la posibilele sale consecințe, Çatalhöyük a stârnit interesul academicilor, activiștilor, liderilor de opinie și publicului larg, devenind obiect de studiu și nenumărate discuții. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Çatalhöyük și importanța sa în lumea de astăzi.
Çatalhöyük | |
— sit arheologic — | |
Çatalhöyük (Turcia) Poziția geografică în Turcia | |
Coordonate: 37°40′03″N 32°49′42″E / 37.6675°N 32.828333333333°E | |
---|---|
Țară | Turcia |
Districtele Turciei | Meram |
Provincie | Provincia Konya |
Atestare | |
Dispariție | |
Fus orar | UTC+3 |
Prezență online | |
site web oficial | |
Modifică date / text |
Çatalhöyük (de asemenea, Çatal Höyük și Çatal Hüyük; Catal este în turcă pentru "furculiță", höyük pentru "movilă") a fost un foarte mare oraș/cetate neolitic/ă din sudul Anatoliei, care a existat aproximativ între 7500 î.Hr. și 5700 î.Hr., și a înflorit în jurul 7000 î.Hr. Acesta este cel mai mare și cel mai bine conservat sit neolitic găsit până în prezent. În iulie 2012, acesta a fost înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Çatalhöyük este situat pe câmpia Konyei, sud-est de orașul actual Konya (vechiul Iconia), în Turcia, la aproximativ 140 km de muntele Hasan.
Situl a fost pentru prima oară excavat de James Mellaart în 1958. El a condus mai târziu, o echipă, care a excavat acolo patru sezoane între 1961 și 1965. Aceste săpături au dezvăluit că această secțiune din Anatolia era un centru de cultură avansat în perioada neolitică. Mellaart a fost interzis în Turcia, pentru implicarea sa în afacerea Dorak în care a publicat desene ale unor presupuse artefacte importante din epoca bronzului, care mai târziu au dispărut.
După acest scandal, situl a rămas în așteptare până în 12 septembrie 1993, când au început investigațiile, sub conducerea lui Ian Hodder, apoi a University of Cambridge. Aceste investigații sunt printre proiectele de excavare cele mai ambițioase în prezent în curs de desfășurare.