Pigna hè una cumuna di u dipartimentu di a Corsica suprana.
Pigna | |
---|---|
Statu | Francia |
Rigioni | {{{rigioni}}} |
Dipartimentu | Corsica suprana |
Circundariu | Circundariu di l'isula rossa |
Cantonu | {{{cantonu}}} |
Codici INSEE | 202231 |
Codici pustali | 20220 |
Merri | {{{merri}}} |
Intercumunalità | {{{intercomm}}} |
Longitudina | {{{longitudina}}} |
Latitudina | {{{latitudina}}} |
Altitudina | {{{alt}}} |
Superficia | {{{superficia}}} ettari |
Pupulazioni | {{{pop}}} |
Dinsità | {{{dinsità}}} ab./km² |
Pigna hè un paese di Balagna cunstruitù annant' un sprone scugliosu à 224 metri d'altitudine, sott'à una muntagna (u monte sant'Anghulu) culminante à 562 metri, in contrabassu di l'attuale strada D151, a sola via purtante hè e lucalità vicine di Curbara è d'Aregnu. Pigna si trova inde un stuciu di paesi di bellezza sott'à Sant'Antonino, è hè atturniatu d'Aregnu parte interna è di Curbara parte mare. Ellu dumineghja Algaiola nantà u litturale ch'ellu distante hè à 3 chm.
A municipalita hè membra di a Cumunita di e cummune di u bacinu di vita di l'Isula Rossa.
U paese hè statu fattu dà Consalvo Romano in l'annata 816. In u 862, Consalvo, tenente di u conte Savelli, custruì a so torra, è li dà u nome di Pigna, nome di u so quartiere natale di Roma. Romano hà avutu dui figlioli chì, dopu à a so morte, si sò sparti trà elli i fatti paterni: l'unu campava indè a casa paterna, a Torra, l'altru indè una casa vicina. Sin’ à u XVIIe seculu, isse duie famigli campavanu indè l'upplenza, malgratu qualchè persecuzione datti da i Genoesi. Mà in u 1680, una rivalità trà isse duie famiglie hà da fà chì una parsonna di a siconda famiglia tumbò una parsonna di a prima famiglia. Pè issu uccisione, elli devenu soffre di a parte di u guvernametu Genovesi: a cunfiscazione di i soi fatti. Elli ottenu in fina e scuzze contu a pertida di i so fatti(biens). Di issa famiglia fallenu i Consalvi cù u primu purtatore d'issu nome Piétro Giovanni.
U paese di Pigna n'avia piu chi 50 abitenti in 1960 alora chi oghje conte 105 abitenti.
Pigna hè un locu di turismu. In estate, ci hè Festivoce chì fà vene piu di 200 personne! Ci sò dinò cuncerti à l’udituriumu. In inguernu, ci sò atelli di cantu ò di musicà pè tutti categurie d’età...Ci hè tutta l’annata artigiani: puttieri, scatta musicale...Chì facenu a rinumata di u paese. Ci hè dà nota principalamente l’attività artisgianale di u paese stessu è un agricultura d’alevatori indè a piaghja di Pigna.
Lista di i merri successifi:
marzu 2001~marzu 2008 :Bibiane Consalvi;manca MRG
marzu 2008~marzu 2013 :Joséphine MARTELLI;manca MRG
- A ghjesa di l’Immaculata cuncezzione, datta di u XVII seculu pè a sacrestià è u principiu di u XVIII seculu pè u restu di l’edifice.
- U Palazzu, casa di a famiglia di sgiò Franceschini è a pepinera reale chì à u XVIII seculu hè ba sola pepinera di Corsica. Ella pruduce è distribuisce indè a Corsica sana fiore, piante è arburi fruterri (pè esempiu, 30 000 arburi di limone)
- A vaccaghjia, teatru di verdura, chì era à l’origine una chjostra, fù ristorata è classificaghja à u patrimoniu storicu.
- L’auditorium, custruzzione cuntempuranea mà cù una technica antica cù tarra bastuta.
Accade chì Pigna fussi mintulatu inde a litteratura è a cultura corsa. Per esempiu: