Afonso al VI-lea al Portugaliei
În articolul de astăzi vom explora Afonso al VI-lea al Portugaliei, un subiect care a fost subiect de interes în diferite domenii și care a stârnit dezbateri și reflecții în diferite domenii. Afonso al VI-lea al Portugaliei a captat atenția experților și a publicului larg, generând nenumărate opinii și perspective cu privire la relevanța și impactul său. Pe parcursul acestui articol, vom examina diferite abordări și opinii cu privire la Afonso al VI-lea al Portugaliei, explorând importanța acestuia, evoluția sa în timp și influența sa asupra diferitelor aspecte ale societății. Alăturați-vă nouă în această călătorie prin lumea lui Afonso al VI-lea al Portugaliei și descoperiți multiplele fațete și posibilele interpretări pe care le prezintă această temă.
| Afonso al VI-lea | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 21 august 1643 Palatul Ribeira, Lisabona, Portugalia |
| Decedat | (40 de ani) Palatul Regal din Sintra, Portugalia |
| Înmormântat | Panteão dos Braganças  |
| Părinți | Ioan al IV-lea al Portugaliei Luisa de Medina-Sidonia |
| Frați și surori | Pedro al II-lea al Portugaliei Teodósio, Príncipe do Brasil Joana, Princesa da Beira Ecaterina de Braganza Ana de Bragança Manuel de Bragança |
| Căsătorit cu | Maria Francisca de Savoia |
| Copii | Casa de Bragança |
| Religie | catolicism |
| Ocupație | suveran |
| Limbi vorbite | limba portugheză |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | duce Rei de Portugal e dos Algarves |
| Familie nobiliară | casa de Bragança |
| Rege al Portugaliei | |
| Domnie | 6 noiembrie 1656—12 septembrie 1683 |
| Încoronare | 15 noiembrie 1657 |
| Predecesor | Ioan al IV-lea |
| Succesor | Pedro al II-lea |
| Duce de Braganza | |
| Domnie | 13 mai 1653— 6 noiembrie 1656 |
| Predecesor | Teodósio III |
| Succesor | Ioan II |
Modifică date / text  | |
Afonso al VI-lea (21 august 1643 – 12 septembrie 1683) a fost al 22-lea (sau 23-lea potrivit unor istoricii) rege al Portugaliei (1656–1683).
Biografie
Afonso a fost al doilea fiu al regelui Ioan al IV-lea al Portugaliei și a reginei Luisa de Medina-Sidonia. La vârsta de trei ani, Afonso a suferit de o boală care i-a paralizat partea stângă a corpului iar sănătatea mintală era instabilă. Tatăl său l-a numit al 10-lea Duce de Bragança.
În 1653 după moartea fratelui său mai mare, Teodósio, Prinț al Braziliei, Afonso a devenit moștenitor aparent al tronului. În 1656, la vârsta de 13 ani i-a succedat tatălui său (João IV). Mama lui, Luisa de Medina-Sidonia, a fost numită regentă. Sănătatea mentală instabilă și paralizia plus dezinteresul său legat de guvernare a lăsat-o regentă pe mama sa timp de șase ani, până în 1662.
Afonso a supravegheat victorii militare asupra spaniolilor la Ameixial (8 iunie 1663) și la Montes Claros (17 iunie 1665), culminând cu recunoașterea de către Spania a noii dinastii portugheze, Casa de Braganza, la 13 februarie 1668 prin Tratatul de la Lisabona.
În 1662, Contele de Castelo Melhor a văzut o oportunitate de a obține puterea la curte împrietenindu-se cu regele. El l-a convins pe rege că mama lui voia să-i fure tronul și să-l trimită în exil. Ca urmare, Afonso a preluat controlul tronului și și-a trimis mama la mănăstire.
S-a căsătorit cu Maria Francisca de Savoia, fiica Ducelui de Savoia în 1666 însă mariajul nu a durat mult. Maria Francisca a cerut anularea căsătoriei în 1667 motivând impotența regelui. Biserica i-a garantat anularea iar ea s-a căsătorit cu fratele mai mic al regelui, Pedro, Duce de Beja (viitorul Pedro al II-lea). În același an, în 1668, Pedro a devenit regent. Alfonso a fost exilat pe insula Terceira în Azore timp de șapte ani, întorcându-se în Portugalia cu puțin timp înainte să moară în 1683.
- ^ Czech National Authority Database, accesat în