Albit

În acest articol, Albit va fi abordat dintr-o perspectivă largă și completă, cu scopul de a oferi cititorului o viziune globală și detaliată asupra acestui subiect. Vor fi analizate și actualizate aspecte relevante și vor fi oferite informații veridice, provenite din surse de încredere specializate în materie. _Var1 este un subiect de mare interes și relevanță astăzi, așa că este esențial să înțelegem importanța și repercusiunile sale în diverse domenii. Pe parcursul articolului vor fi prezentate diferite abordări și opinii, precum și exemple concrete care vor contribui la îmbogățirea înțelegerii Albit.

Albit

Albit din Creta, Grecia
Date generale
Formula chimicăNaAlSi3O8 sau Na1.0–0.9Ca0.0–0.1Al1.0–1.1Si3.0–2.9O8
Clasa mineraluluitectosilicat, feldspat plagioclaz
Sistem de cristalizareTriclinic H–M Symbol
Clasa cristalului1
Culoarealb sau gri, albăstruie, verzuie, sau roșiatică; poate fi de chatoyant
Urmaalbă
Duritate6-6,5
Masa specifică2,60 - 2,65
Luciusticlos spre perlos
Transparențătransparent spre translucid
Spărturaneregulată spre concoidală
ClivajPerfect în {001}, foarte bun {010}, imperfect în {110}
Habitustabular, divergent, granular, masiv
Propriețăți optice
Indice de refrațienα = 1.528 – 1.533 nβ = 1.532 – 1.537 nγ = 1.538 – 1.542
Birefrigențăδ = 0.010
Alte caracteristici
Radioactivitate0
Magnetism0
Observațiifără

Albitul este un feldspat plagioclaz cu formula chimică NaAlSi3O8. Este un tectosilicat, iar culoarea sa este de obicei alb-pură, de unde provine și denumirea mineralului.

Caracteristici

Albitul cristalizează în sistemul triclinic. Densitatea specifică este de aproximativ 2,62 și are o duritate de 6 sau 6,5 pe scara Mohs.

Origini și răspândire

Albitul se găsește în masele granitice sau pegmatitice sau în depozite hidrotermale și șisturi verzi metamorfice din roci cu compoziție bazaltică.

Istoric

Albitul a fost descoperit pentru prima oară în anul 1815 în Finnbo, Falun, Dalarna, Suedia. Numele provine din limba latină (albus = alb) și face referire directă la culoarea tipică a eșantioanelor pure de albit.

Legături externe