Alexandru Orăscu

În acest articol vom explora lumea fascinantă a lui Alexandru Orăscu. De la origini până la impactul său asupra societății actuale, Alexandru Orăscu a jucat un rol fundamental în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. De-a lungul istoriei, Alexandru Orăscu a fost o sursă de dezbateri și controverse, dând naștere la nesfârșite opinii și teorii. În acest sens, este esențial să analizăm critic și obiectiv influența Alexandru Orăscu asupra culturii, politicii, economiei și vieții noastre de zi cu zi. De asemenea, este crucial să examinăm modul în care Alexandru Orăscu a evoluat de-a lungul timpului și care sunt implicațiile prezenței sale astăzi. Prin această explorare, sperăm să facem lumină asupra semnificației și impactului lui Alexandru Orăscu în lumea contemporană.

Date personale
Alexandru Orăscu
Foto 1877
Născut	30 iulie 1817 București
Decedat	16 decembrie 1894 București
Cetățenie	România
Ocupație	arhitect politician
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Numele firmei	Universitatea din București
Clădiri semnificative	* Mitropolia Nouă din Iași * Universitatea din București (sediul vechi)
Modifică date / text

Alexandru Hristea Orăscu (cunoscut mai ales ca Alexandru Orăscu, n. 30 iulie 1817 – d. 16 decembrie 1894) a fost un arhitect, urbanist și profesor universitar român.

Între 1885 - 1889 Orăscu a fost rector al Universității București, iar între 1890 - 1892 președintele Ligii Culturale. Este autorul Planului Orăscu al Bucureștilor.

Biografie

În anii 1840, atunci când arhitectul catalan - român Xavier Villacrosse a fost numit arhitect șef al orașului, funcție pe care a îndeplinit-o între 1840 și 1848, adjunctul său a fost arhitectul Alexandru Hristea Orăscu. Ulterior, a participat la Revoluția de la 1848, respectiv a avut și o carieră de politician, iar în 1876 a fost ministru al Cultelor și Instrucțiunii publice. Între anii 1891 - 1894 a fost primul președinte al Societății Arhitecților Români.

Ca arhitect, a fost un promotor al clasicismului, după planurile sale fiind ridicate Universitatea din București (sediul vechi), Hotelul Carol din Constanța, Biserica Domnița Bălașa și Mitropolia Nouă din Iași. A realizat "planul Orăscu" al Bucureștilor, un proiect de sistematizare a orașului, în 1893.

O stradă din București, aflată în cartierul Izvor, a purtat numele lui Alexandru Orăscu, până în 1984, când zona a fost demolată abuziv pentru proiectul "Casa Poporului".

Galerie de imagini

Clădirea veche a Universităţii din Bucureşti, creaţie a lui Alexandru Orăscu
Catedrala Mitropolitană din Iași, vedere vest

Note

^ ^a ^b Alexandru Orăscu, Orăscu, Alexandru]
^ Alexandru Orăscu, Structurae, accesat în 9 octombrie 2017

Legături externe

Alexandru Orăscu

v • d • m

Participanți la expozițiile oficiale din România secolului al XIX-lea

Expoziția artiștilor bucureșteni din anul 1864

Theodor Aman • Carol Popp de Szathmári • Gheorghe Tattarescu • Constantin Lecca • Mișu Popp • Henric Trenk • Ulyse Crețianu

Expoziția artiștilor în viață din anul 1865

Gheorghe Panaiteanu-Bardasare^P2 • Emanoil Panaiteanu-Bardasare • George Ulinescu • Constantin Stahi • Neculai Ruteanu • Vasile Belisimus • Mihail Silvescu • Ion Mărgineanu • Theodor Aman^P1 • Henric Trenk^P2 • Fidelis Walch^P3 • Carol Popp de Szathmári^P3 • Emanoil Cretzulescu • Constantin I. Stăncescu • Karl Storck^S2 • Paul Focșăneanu • Mihail Babic • David Lempart • Gaetano Burelly • Constantin Lecca

Expoziția artiștilor în viață din anul 1868

Constantin Lecca^P2 • Gheorghe Tattarescu^P2 • Henric Trenk^P2 • Carol Popp de Szathmári^P3 • Constantin I. Stăncescu^P3 • Mihail Ștefănescu^P3 • Karl Storck^S2 • Alexandru Freiwald • Theodor Aman

Expoziția domnească din anul 1869

Lucrări realizate de: Laurenz Schäfer • Philipp Petri • Amedeo Preziosi • Emil Volkers • Carol Popp de Szathmári • Martin Stöhr

Expoziția artiștilor în viață din anul 1870

Theodor Aman^S2 • Mihail Babic • Iacovache Constantinescu^P3 • Mihail Dan^P3 • Alexandru Emanoil Florescu • Alexandru Freiwald • Principesa Alexandrina Constantin Ghica • Louis Ghilardeli • Nicolae Grigorescu^P1 • Sava Henția³ • Constantin Lecca • Dumitru Marinescu • Filip Montoreanu^A2 • Alexandru Orăscu^A2 • Ecaterina Polizu • Gheorghe Popescu • Constantin I. Stăncescu^P2 • Gheorghe Tattarescu • Henric Trenk • Petru Verussi

Expoziția artiștilor în viață din anul 1872

Theodor Aman^P1 • Iacovache Constantinescu • Mihail Dan^P3 • Alexandru Fotino • Alexandru Freiwald • Sava Henția • Nicolae Iliescu • Gheorghe Ioanide • Filip Montoreanu^A2 • Alexandru Orăscu^A2 • Gheorghe Popescu • Constantin I. Stăncescu^P2 • Ion Sălceanu^S2

Expoziția Societății Amicilor Bellelor-Arte din anul 1873

Casa Regală a României a prezentat lucrări de George Peter Alexander Healy • Emil Volkers • Amedeo Preziosi • Carol Popp de Szathmari • Martin Stöhr
***
Nicolae Grigorescu • Theodor Aman • Gheorghe Tattarescu • Carol Popp de Szathmari • Henric Trenk • Mihail Ștefănescu • Alexandru Fotino • Constantin I. Stăncescu • Iacovache Constantinescu • Constantin Lecca și mulți colecționari care au împrumutat lucrări

Expoziția artiștilor în viață din anul 1874

Sava Henția^P2 • Mihail Ștefănescu^P2 • Mihail Dan^P3 • Alexandru Fotino^P3 • Polizu Micșunești^P3 • Gheorghe Ioanide • Gheorghe Mihăiescu • Constantin Stahi • Karl Storck^S1 • Ion Sălceanu^S2 • August Schench • Paul Petric^A3 • Constantin I. Stăncescu • Ion Andreescu

Expoziția artiștilor în viață din anul 1881 și Ceremonia de încoronare a regelui Carol I al României

Theodor Aman • Nicolae Grigorescu • Sava Henția • G.D. Mirea • Constantin Stahi • Dimitrie Marinescu • Emilia Popovici • Ion Georgescu • Theodor Foscalina • Ion Sălceanu • Ștefan Ionescu-Valbudea • Alexandru Săvulescu • Paul Petric • Gheorghe Mandrea • Johann Nepomuk Schönberg

Indici: P - Pictură / S - Sculptură / A - Arhitectură. Medalii: 1 / 2 / 3 -- Exemplu: P2 - Medalia de clasa a II-a la Secția de Pictură
Lista este în curs de completare. Vă rugăm să ajutați la întregirea ei.

Alexandru Orăscu

Biografie

Galerie de imagini

Note

Legături externe

Enciclo

Wikious

Sapientia

Scientia

Boobota

Anandapedia

Sagapedia

Wikithot