Andi Andrieș (dramaturg)
În lumea de astăzi, Andi Andrieș (dramaturg) a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o gamă largă de oameni. Fie pentru impactul său asupra societății, relevanța sa în istorie, influența sa asupra culturii sau implicarea sa în progresul științei și tehnologiei, Andi Andrieș (dramaturg) a captat atenția și dezbaterea academicilor, profesioniștilor, entuziaștilor și publicului în general. Cu o carieră care se întinde din ultimele decenii până în prezent, Andi Andrieș (dramaturg) și-a demonstrat capacitatea de a genera discuții pasionale și reflecții profunde, stârnind atât admirație, cât și critici în diferite domenii. În acest articol, vom explora diverse aspecte legate de Andi Andrieș (dramaturg) și impactul acestuia asupra societății contemporane.
| Andi Andrieș | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  |
| Decedat | (76 de ani) |
| Cetățenie |  România |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Andi Andrieș (n. 3 iunie 1934, Iași – d. 6 septembrie 2010, Iași) a fost un poet, dramaturg, editor și publicist român.
Biografie
A urmat cursurile secundare la Liceul „A.T. Laurian” din Botoșani între anii 1945-1951, apoi Facultatea de Filologie a Universității din Iași, între anii 1951-1955. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România.
În perioada 1954 - 1971 a fost redactor și redactor-șef la „Iașul literar” și „Convorbiri literare”, pentru ca apoi, timp de 8 ani, să activeze ca redactor-șef adjunct la revista „Cronica”. În 1981, devine director al Editurii Junimea, pe care, cu o pauză de trei ani, o va conduce până în 1997. A fost director al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași între 1994 și 1996.
Opera
Și-a făcut debutul editorial cu placheta de versuri Urcuș (Iași: Junimea, 1959);
Dramaturgie
- Postul de pe strada Rareș (Iași, 1959; radio și tv, 1960) – Premiul III „V. Alecsandri” pentru literatură (Concursul de piese într-un act, Iași, 1959);
- Vecinii soarelui (1960);
- Mâna de oțel (București, 1961);
- Grădina cu trandafiri (Iași, 1963);
- Oaspetele fără nume (1963);
- Instanța de duminică (1965);
- În apropierea momentului (1966);
- Neștiuta strălucire (Iași, 1967);
- Verbul galben (1968);
- Duet (1970);
- Interludiu (piese într-un act; București: Editura Eminescu, 1973) – Premiul pentru dramaturgie al Asociației Scriitorilor din Iași;
- Vârsta zero (1974);
- Destinul – vioara a doua (1975);
- M-am jucat într-o zi (1978) – Premiul dramaturgiei pentru copii.
Proză
Referințe
- ^ A murit scriitorul Andi Andrieș! - stiri.botosani.ro, publicat pe 7 septembrie 2010
- ^ Scriitori și publiciști botoșăneni. ANDI ANDRIEȘ - luceafarul.net, accesat pe 5 aprilie 2015
- ^ Andrieș, Andi - bibliotecabotosani.ro Arhivat în , la Wayback Machine., accesat pe 5 aprilie 2015
