Astăzi, Arhidieceza de Paris continuă să fie un subiect de mare relevanță și interes în societate. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Arhidieceza de Paris a devenit un subiect de discuție din ce în ce mai frecvent în diferite domenii, de la politică la cultura populară. Impactul și domeniul său de aplicare acoperă un spectru larg de aspecte ale vieții de zi cu zi, făcându-l un subiect de studiu și reflecție constant. În acest articol, vom explora diferite perspective și abordări legate de Arhidieceza de Paris, cu scopul de a înțelege mai bine influența sa astăzi și proiecția sa în viitor.
Arhidieceza de Paris | |
Archidioecesis Parisiensis (latină) | |
Stemă | |
Poziție geografică | |
---|---|
Țară | Franța |
Statistici | |
Populație | |
–totală | 2.157.184 |
Viața bisericească | |
Cult | catolicism |
Rit | Roman Rite |
Limbă | limba franceză |
Înființare | |
Catedrală | Notre-Dame de Paris |
Conducere | |
Prezență online | |
site web oficial pagină Facebook cont Twitter canal YouTube | |
Modifică date / text |
Arhidieceza de Paris (în latină Archidioecesis Parisiensis, în franceză Archidiocèse de Paris) este una din cele 15 arhiepiscopii mitropolitane romano-catolice din Franța. Arhiepiscop emerit de Paris este cardinalul André Vingt-Trois.
Parisul este sediu episcopal din secolul al III-lea. Primul episcop de Paris este considerat Sfântul Dionisie (Saint Denis). Jurisdicția ecleziastică a Parisului cuprindea până în secolul al XX-lea doar teritoriul din jurul orașului. Episcopia Parisului a fost din evul mediu și până în secolul al XVIII-lea sufragană (subordonată) a Arhidiecezei de Sens. În data de 20 octombrie 1622 Parisul a fost ridicat la rangul de arhidieceză.
Cardinalul Jean-Marie Lustiger, academician, arhiepiscop al Parisului între 1981–2005, este considerat una din personalitățile marcante ale Bisericii Catolice din secolul al XX-lea. Lustiger a promovat reconcilierea dintre creștini și evrei.