Armata Germană (Imperiul German)
În acest articol, subiectul Armata Germană (Imperiul German) va fi abordat din diferite perspective cu scopul de a aprofunda în sensul, importanța și repercusiunile sale în societatea actuală. Vor fi explorate diverse cercetări și opinii ale experților pentru a înțelege pe deplin impactul pe care Armata Germană (Imperiul German) îl are în diferite domenii ale vieții de zi cu zi. În plus, vor fi analizate cazuri specifice și exemple ilustrative care vor ajuta la contextualizarea relevanței lui Armata Germană (Imperiul German) în contextul actual. Pe parcursul articolului vom căuta să oferim o viziune cuprinzătoare și completă despre Armata Germană (Imperiul German), pentru a oferi cititorului o înțelegere clară și profundă a acestui subiect atât de relevant astăzi.
| Armata Germană Deutsches Heer | ||
|---|---|---|
 Kaiserstandarte | ||
| Fondată | 1871–1919 | |
| Sediul | Berlin | |
| Resurse umane | ||
| Personal desfășurat | 13,000,000 (total în Primul Război Mondial) | |
Modifică text  |
||
Armata Germană (Deutsches Heer) a fost numele dat forțelor combinate terestre (și aeriene) ale Imperiului German. Termenul Deutsches Heer este folosit de asemenea și pentru Armata Germană modernă, componenta terestră a Bundeswehr.
Formare și denumire
Armata Germană s-a format după unificarea Germaniei sub conducere prusacă în 1871 și a fost dizolvat în 1919, după ce Imperiul German a pierdut Primul Război Mondial.
Statele care au făcut Imperiul German aveau fiecare armata sa separată. În cadrul Confederației Germane, formată după Războaiele Napoleoniene fiecare stat era responsabil să mențină câteva unități armate, care în cazul unui conflict armat erau puse la dispoziția confederației. Atunci când acționau împreună, aceste unități erau cunoscute ca Armata Federală, (Bundesheer). Sistemul cu Armata Federală a funcționat în timpul diferitelor conflicte de-a lungul secolului al IX-lea. Sfârșitul Confederației Germane a fost pecetluit de Războiul Austro-Prusac din 1866.
După acest război o Prusie victorioasă și mult mai mare a format o nouă confederație, Confederația Germană de Nord, care includea statele germane din nord.
Comanda armatei între 1875 și 1914
- Șefii de stat major al Armatei Imperiale Germane
- Helmuth Karl Bernhard von Moltke 7 octombrie 1857 – 10 august 1888
- Alfred von Waldersee 10 august 1888–7 februarie 1891
- Alfred von Schlieffen 7 februarie 1891–1 ianuarie 1906
- Helmuth Johannes Ludwig von Moltke 1 ianuarie 1906–14 septembrie 1914
- Erich von Falkenhayn 14 septembrie 1914–29 august 1916
- Paul von Hindenburg 29 august 1916–3 iulie 1919
- Wilhelm Groener 3 iulie 1919–7 iulie 1919
- Hans von Seeckt 7 iulie 1919–15 iulie 1919
Efectivele armatei
| Ani | 1875 | 1888 | 1891 | 1893 | 1899 | 1902 | 1906 | 1908 | 1911 | 1913 | 1914 |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Număr militari | 420.000 | 487.000 | 507.000 | 580.000 | 591.000 | 605.000 | 610.000 | 613.000 | 617.000 | 663.000 | 794.000 |
Pierderi umane
Structura
Vezi și
Referințe și note
Vezi și
- Armata Austro-Ungară
- Reichswehr
- Wehrmacht
- Bundeswehr
- Armata Prusacă
- Planul Schlieffen
- Cronologia Primului Război Mondial
Legături externe
Bibliografie
- Curt Jany: Geschichte der preußischen Armee vom 15. Jahrhundert bis 1914, Biblio Verlag, Osnabrück 1967.
- Hans Meier-Welcker (Hg.): Handbuch zur deutschen Militärgeschichte 1648-1939, (Band 2, 3), München 1979.
- Albert Benary, Oberstlt.a.D., Das deutsche Heer, Etthofen Verlag Berlin 1932.
- Neugebauer/Ostertag: Grundzüge der deutschen Militärgeschichte, Band 1 und 2: Arbeits- und Quellenbuch, Rombachverlag, Freiburg 1993, 1. Auflage, ISBN 3-7930-0602-6.
- Hein: Das kleine Buch vom Deutschen Heere, Verlag Lipsius & Tischer , Kiel und Leipzig, 1901; Reprint Weltbildverlag, Augsburg, 1998, ISBN 3-8289-0271-5.