Artur Phleps
În articolul de astăzi vom vorbi despre Artur Phleps. Acesta este un subiect care a fost de interes pentru mulți oameni de-a lungul istoriei și care continuă să genereze dezbateri și astăzi. De la origini și până la implicațiile sale în societatea actuală, Artur Phleps a fost obiect de studiu și reflecție de către experți din diferite domenii. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferitele aspecte legate de Artur Phleps, de la impactul său asupra vieții de zi cu zi până la influența sa asupra culturii populare. Fără îndoială, Artur Phleps este un subiect fascinant care merită atenția și reflecția noastră.
| Artur Phleps | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Biertan, Sibiu, România |
| Decedat | (62 de ani) Arad, România |
| Cauza decesului | mort în luptă |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | universitar militar |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Ramura | Waffen-SS |
| Gradul | Obergruppenführer |
| Bătălii / Războaie | Primul Război Mondial Al Doilea Război Mondial |
| Decorații și distincții | |
| Decorații | Deutsches Kreuz in Gold Crucea de Fier cu Frunze de Stejar în grad de cruce Ordinul național „Steaua României” |
Modifică date / text  | |
Artur Martin Phleps (n. 29 noiembrie 1881, Biertan, comitatul Târnava Mare, Austro-Ungaria – d. 21 septembrie 1944, Șimand, Arad) a fost ofițer în armata imperială și regală austro-ungară, apoi instructor la Academia Militară Regală a României. Ulterior a devenit general-locotenent, comandant al trupelor de vânători de munte ale Regatului României. După intrarea României în război de partea Germaniei Naziste s-a transferat la Waffen-SS, unde a devenit comandantul Diviziei nr. 7 Prinz Eugen. A fost capturat de sovietici și executat lângă Arad.
Originea și studiile
A fost fiul medicului Gustav Phleps și al soției acestuia, Sofie, născută Stolz. Medicul Gustav Phleps se stabilise în Transilvania venind din Silezia austriacă.
După ce a absolvit școala la Sibiu a urmat cursurile Academiei Militare Imperiale din Pressburg (Bratislava).
Cariera militară
După absolvire a devenit ofițer în Armata Comună și în timpul Primului Război Mondial a luptat pe frontul din Galiția, la sfârșitul războiului ajungând la gradul de locotenent-colonel.
După terminarea războiului și destrămarea Austro-Ungariei s-a reîntors în locurile natale și a devenit ofițer în armata română. La început a fost instructor la Academia Tehnică Militară din București și mai apoi, având gradul de general-locotenent, a devenit comandantul trupelor de vânători de munte, transformându-le într-o armă modernă, elită a armatei române. De menționat că arma vânători de munte exista din 1917 în armata română, dar nu era o armă cu performanțe deosebite ca organizare și doctrină de luptă. Cel care a organizat-o și pregătit-o ca o armă de elită a fost Artur Phelps.
În 1940 a fost trecut în rezervă după ce a criticat corupția de la vârful armatei. În 1941 a părăsit armata română pentru a se înrola în forțele germane. Devine membru al Waffen-SS, fiind comandantul Diviziei 7 SS Prinz Eugen, formată din voluntari etnici germani din Serbia, Bulgaria, Croația și România și al Corpului 5 SS Vânători de munte (nou format). Divizia aflată sub comanda sa a fost acuzată de multe crime de război în Serbia în războiul anti-partizani pe care l-a dus. În septembrie 1944 a fost trimis în vestul României pentru a evalua situația retragerii forțelor armate germane din România în urma ieșirii României din alianța cu Germania. A fost capturat de armata sovietică la 21 septembrie 1944 la Șimand, lângă Arad, unde a fost executat.
Decorații
- Ordinul Steaua României
- Ordinul Coroana României
- Crucea de Fier
- Cavaler, la 4 iulie 1943
Note
- ^ a b „Artur Phleps”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ „Artur Phleps”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d Thomas & Wegmann 1994, p. 149.
- ^ Veit Scherzer, Ritterkreuzträger 1939–1945. Die Inhaber des Eisernen Kreuzes von Heer, Luftwaffe, Kriegsmarine, Waffen-SS, Volkssturm sowie mit Deutschland verbündete Streitkräfte nach den Unterlagen des Bundesarchivs. 2. Auflage. Scherzers Militaer-Verlag, Ranis/Jena 2007, ISBN 978-3-938845-17-2, p. 593.
Bibliografie
- Hans Bergel: Würfelspiele des Lebens: Vier Portraits bedeutender Siebenbürger. Conrad Haas, Johann Martin Honigberger, Paul Richter, Arthur Phleps („Zarurile vieții: Patru portrete ale unor transilvăneni de seamă”), München 1972.
- Hans Bergel: Phleps (Stolz) Artur. În: Österreichisches Biographisches Lexikon 1815–1950 (ÖBL) (Lexiconul biografic austriac). Vol. 8, Editura Academiei Științifice din Viena, 1983, ISBN 3-7001-0187-2, p. 45 f. (Direktlinks auf p. 45, S. 46)
- Thomas Casagrande: Die volksdeutsche SS-Division "Prinz Eugen". Die Banater Schwaben und die nationalsozialistischen Kriegsverbrechen, Campus Verlag, Frankfurt/Main 2003
- Paul Milata: Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu: Rumäniendeutsche in der Waffen-SS. Böhlau Verlag, Köln 2007, ISBN 978-3-412-13806-6
- Andreas Schulz und Dieter Zinke: Deutschlands Generale und Admirale – Teil V: Die Generale der Waffen-SS und der Polizei 1933-1945, 3. Band, Biblio-Verlag Bissendorf 2008 (ISBN 3-7648-2375-5)
- Thomas, Franz (). Die Eichenlaubträger 1939–1945 Band 2: L–Z [The Oak Leaves Bearers 1939–1945 Volume 2: L–Z] (în German). Osnabrück, Germany: Biblio-Verlag. ISBN 978-3-7648-2300-9.
