Biblioteca din Alexandria
În lumea de astăzi, Biblioteca din Alexandria ocupă un loc primordial în societate. Influența sa se extinde în diverse domenii și importanța sa este evidentă în impactul pe care îl are asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. De la origine până la evoluție, Biblioteca din Alexandria a marcat un înainte și un după în istorie, generând dezbateri, reflecții și schimbări semnificative. În acest articol, vom explora numeroasele fațete ale Biblioteca din Alexandria, analizând relevanța și impactul acestuia în diferite contexte. De la rolul său în cultura populară până la influența sa asupra economiei globale, Biblioteca din Alexandria este prezentat ca un subiect de interes multidisciplinar care merită să fie examinat în profunzime. Pe parcursul paginilor care urmează, vom aprofunda într-o analiză detaliată a Biblioteca din Alexandria, dezvăluind implicațiile și semnificația sa în lumea contemporană.
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Biblioteca din Alexandria | |
 гравюра, 19 ст. | |
| Clădire | |
|---|---|
| Stil arhitectural | Hellenistic architecture  |
| Oraș | Alexandria Alexandria |
| Țară | Egipt |
| Coordonate | 31°12′32″N 29°54′33″E / 31.208889°N 29.909167°E |
| Construcție | |
Modifică date / text  | |
Biblioteca din Alexandria a fost cea mai renumită bibliotecă a antichității. Situată în Alexandria, adevărată metropolă a civilizației greco-romane din Egiptul antic, conținea peste 900.000 de pergamente.
Întemeierea și evoluția
Întemeiat în jurul lui 332 î.Hr. de Alexandru cel Mare, orașul Alexandria s-a dezvoltat în continuare și în vremea lui Ptolemeu I. Acesta din urmă a construit, în 288 î.Hr., un muzeu (palat al muzelor), care găzduia o universitate, o academie și o bibliotecă. La început mărimea bibliotecii se ridica la 400.000 de volume (papirusuri), ca pe timpul lui Cezar să ajungă la 700.000.
Distrugerea bibliotecii
Sunt patru variante care încearcă să explice dispariția celei mai mari biblioteci a antichității:
- războiul civil dintre Cezar și Pompei (48 î.Hr.)
- conflictele pentru putere dintre păgâni și creștini (250 - 350)
- decretul lui Theodosius din 391
- cucerirea arabă din jurul anului 650
Actualmente doar doua dintre ele au însă susținerea cercetătorilor. Distrugerea parțială a bibliotecii este atribuită perioadei din timpul războiului civil de la sfârșitul sec. III AD, iar o aripă a bibliotecii a fost distrusă de creștini în anul 391 AD, în urma edictului dat în acel an de către împăratul Theodosius prin care religiile păgâne erau scoase în afara legii.
Actuala bibliotecă
Noua Bibliotecă din Alexandria (Bibliotheca Alexandrina) are ca deziderat renașterea spiritului savant al deschiderii specifice celei originale. Este mai mult decât o simplă bibliotecă deoarece conține:
- biblioteca, cu milioane de cărți;
- o arhivă conectată la Internet;
- șase biblioteci specializate:
- artă și materiale multimedia și audiovizuale
- copii
- tineret
- formate micro
- cărți rare și de colecție
- trei muzee
- antichități
- manuscrise
- istoria științei
- un planetariu
- un exploratoriu
- culturama, o panoramă culturală expusă pe nouă ecrane. Câștigătoare a mai multe premii, reprezintă în primul rând o expunere a moștenirii culturale a Egiptului în urma a peste 5.000 de ani de istorie.
- VISTA (The Virtual Immersive Science and Technology Applications System)
- Șapte centre de cercetare academică
- Nouă expoziții permanente
- Patru galerii de artă
- Un centru de conferințe
- Un forum de dialog
Noua Bibliotecă mai găzduiește și un număr mare de instituții ca:
- Academia Bibliotheca Alexandrinae
- Societatea Arabă pentru Etica Științei și Tehnologiei
- Fundația Anna Lindh pentru dialog intercultural
- Institutul de Studii pentru Pace al Mișcării Suzanne Mubarak
- Proiectul de Cercetare Medicală
- Centrul Jean-Rene Dupuy pentru Lege și Dezvoltare
- Biroul Regional Arab al Academiei de Științe pentru Dezvoltare Mondială
- Biroul Regional al Federației Internaționale a Asociațiilor Bibliotecilor
- Secretariatul Comisiilor Naționale Arabe ale UNESCO
- Rețeaua Orientului Mijlociu și Nord-Africană pentru Economia Protecției Mediului
Legături externe
- en Bibliotheca Alexandrina Arhivat în , la Wayback Machine., website-ul noii biblioteci.
- en Ellen N. Brundige: The Library of Alexandria.
- en James Hannam: The Mysterious Fate of the Great Library of Alexandria.
- en Kenneth Humphreys: Murder of Hypatia, End of Classic Scholarship in Egypt.
