Biserica de lemn din Vermeș

În articolul de astăzi vom pătrunde în lumea captivantă a lui Biserica de lemn din Vermeș, pentru a descoperi toate secretele, poveștile și curiozitățile sale. Biserica de lemn din Vermeș este un subiect care a captat atenția multor oameni de-a lungul istoriei și nu este de mirare, deoarece importanța și impactul său asupra vieților noastre sunt incontestabile. În acest sens, vom explora diferite aspecte ale Biserica de lemn din Vermeș, de la origini până la relevanța sa astăzi, prin implicațiile sale în societate, tehnologie și cultură. Pregătește-te să te cufunzi într-o călătorie fascinantă prin Biserica de lemn din Vermeș și descoperi tot ceea ce face din acest subiect o sursă inepuizabilă de cunoștințe și emoții.

Biserica de lemn din Vermeş, județul Bistrița-Năsăud, foto: 2009.
Prestolul bisericii de lemn, rămas pe amplasamentul inițial din Miceștii de Câmpie.
Nava spre iconostas
Uşile împărăteşti (detaliu)

Biserica de lemn din Vermeș a fost construită în jurul anului 1700 în localitatea Miceștii de Câmpie. În anul 1904, după ce sătenii din Micești și-au construit o nouă biserică de zid, biserica veche de lemn din fața noului lăcaș de cult, a fost donată credincioșilor ortodocși din satul Vermeș.

Istoric și trăsături

Satul Vermeș este situat la 2 km de centrul de comună Lechința. Satul este atestat în documente pentru prima dată în 1333, sub numele de Vermus, când preotul Iacob al satului a plătit 1 ferto de argint. În 1439 satul apare sub numele de Vermes, iar în 1441 sub numele de Wermes, majoritatea locuitoriilor săi fiind sași. Prima distrugere, atestată documentar. a caselor și bisericii românilor de către sașii din Vermeș s-a petrecut în urma „Ultimatum”-ului care suna așa: „Dacă la 1 iunie (1713) se mai află case (românești) pe loc, acelea vor fi arse și prefăcute în cenușă”. Unele case și biserica au fost refăcute dar în luna mai, 1760, toți românii din sat au fost obligați să plece. Li s-a demolat și biserica și casele. După cum rezultă din acte și izvoarele nescrise, prin anul 1850 s-au așezat 10 familii de români creștini ortodocși, dar aceștia nu aveau biserică. Biserica veche de lemn, de lângă cimitir, a fost primită ca donație de la Parohia Miceștii de Câmpie în anul 1904. Între anii 1962–1963, biserica a fost renovată atât la exterior, cât și interior. Acoperișul, care inițial era din șindrilă, a fost înlocuit cu unul din tablă zincată. În prezent, biserica veche de lemn se află într-o stare avansată de degradare, având aceeași soartă cu a altor biserici de lemn, abandonate și căzute în uitare, după ce comunitățile respective și-au construit biserici noi de zid (noua biserică din Vermeș, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, a fost terminată în anul 2002).

Note

  1. ^ Monumente - Fosta biserică evanghelică fortificată (actuala biserică ortodoxă) din Vermeș
  2. ^ Florian Porcius, „Istoria Districtului Năsăud” Arhiva Someșană, nr. 9 , Năsăud, 1929, pag. 15
  3. ^ Virgil Șotropa, Arhiva Someșană. „Soarta românilor din satele săsești” Năsăud, 1936, nr. 18, pag. 307

Bibliografie

  • (1982) Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, Cluj Napoca: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului.
  • Chintăuan, Ioan, Bolog, Mihaela și Pop, Florica (2002). Biserici de lemn din Bistrița-Năsăud, ghid, Cluj Napoca: Supergraph. ISBN 973-99892-4-1.
  • Istoricul bisericii de lemn din Vermeș - preot paroh Greab Simion

Vezi și

Imagini din exterior


Imagini din interior


v • d • m
Biserici de lemn din Bistrița Năsăud
Biserica de lemn din Gersa
Enciclo
Wikious
Sapientia
Scientia
Boobota
Anandapedia
Sagapedia
Wikithot