Bunievici

Astăzi, ne adâncim în lumea fascinantă a lui Bunievici, un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Fie că este o figură istorică, un fenomen cultural sau o dată importantă, Bunievici a lăsat o amprentă de neșters asupra societății moderne. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele fațete ale Bunievici, de la origini până la impactul său astăzi. Pregătește-te să pornești într-o călătorie de descoperire și învățare despre Bunievici, un subiect care, fără îndoială, nu va înceta să te surprindă.

Migrația bunievicilor în secolele XII-XVII din Dalmația în Banat și Bacica
Bunievici din Subotica (1904)

Bunievicii (în croată Bunjevci, în sârbă Буњевци, în maghiară bunyevácok) sunt un grup etnic de limbă slavă care a emigrat în secolul al XVII-lea din Dalmația în teritoriul controlat de Sfântul Imperiu Roman în Bacica și Banat.

Endonim și exonim

Conform filologului Petar Skok⁠(en) (1881-1956) bunievicii din Bacica se numesc pe ei înșiși „șocți” (în croată šokci), în vreme ce maghiarii din Szeged îi numesc dalmát (adică dalmatini, dalmațieni, oameni din Dalmația). În Muntenegru termenul „bunievici” desemnează o populație catolică vecină sârbilor ortodocși, iar în Peninsula Istria este un cuvânt peiorativ pentru croați, în sensul că pobunjevčit înseamnă în mod peiorativ „a se catolici”.

Prima menționare a etnonimului a fost datată între 1550 și 1561, când într-o diplomă a fost consemnat un anume Martin Bunavacz din Baranja. Cea mai veche mențiune în Bačka este din 1622, când a fost înscrisă parochia detta Bunieuzi nell' arcivescovato Colociense. Una din primele mențiuni ale etnonimului ca atare a fost făcută de Martin Brajković, episcop de Senj. Acesta a consemnat în 1702 tradiția populară care enumera cinci apartenențe etnice pentru populația din Lika și Krbava, una din ele fiind cea a vlahilor catolici, cunoscuți ca bunievici (Valachi Bunyevacz). La recensământul efectuat în 1712–1714 în Lika și Krbava a fost înregistrat un singur Bunieuacz (Vid Modrich). Conducerea militară a folosit pentru bunievici termenul Valachi Catolici, iar Luigi Ferdinando Marsili i-a numit Meerkroaten (croați de litoral).

Personalități

Note

  1. ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b Skok, Petar (). Etimologijski rječnik hrvatskoga ili srpskoga jezika I: A–J (în sârbo-croată). pp. 237–238. 
  3. ^ Heka, Ladislav (). „Uloga Hrvata u povijesti slobodnog i kraljevskog grada Szegedina”. Annals of the Institute for Scientific and Art Research Work in Osijek (în sârbo-croată) (26): 57–73. 
  4. ^ Černelić 2016, p. 215–216.
  5. ^ Heka, László (). Povijesna uloga i značenje Hrvata Dalmatina u životu Segedina / A Szegedi Dalmaták (Bunyevácok) története (în maghiară și croată). Szeged: Bába. Accesat în . 
  6. ^ Černelić 2016, p. 16.
  7. ^ Černelić 2016, p. 13.
  8. ^ Kaser, Karl; Grandits, Hannes; Gruber, Siegfried (). Holjevac, Željko, ed. Popis Like i Krbave 1712. godine : obitelj, zemljišni posjed i etničnost u jugozapadnoj Hrvatskoj (PDF) (în sârbo-croată). Zagreb: Srpsko kulturno društvo Prosvjeta. pp. 20–21, 30, 264. ISBN 953-6627-52-3. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  9. ^ Šarić, Marko (). Holjevac, Željko, ed. „Predmoderne etnije u Lici i Krbavi prema popisu iz 1712./14” (PDF). Identitet Like: Korijeni I Razvitak (în sârbo-croată). Zagreb: Institut društvenih znanosti Ivo Pilar. 1: 338, 347–350, 357, 360, 369–372. ISBN 978-953-6666-65-2. 
  10. ^ bio.bg.ac.rs: Format:Webarchiv
  11. ^ a b croatia.ch: Format:Webarchiv (kroatisch)
  12. ^ Bunjevci Croats in Bačka
  13. ^ matos-tovarnik.hr: Format:Webarchiv

Vezi și

 Acest articol despre comunități etnice sau minorități naționale este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa
Enciclo
Wikious
Sapientia
Scientia
Boobota
Anandapedia
Sagapedia
Wikithot