Cimitirul Vesel din Săpânța
Astăzi vom vorbi despre Cimitirul Vesel din Săpânța, un subiect care a generat interes și dezbatere în societatea contemporană. Cimitirul Vesel din Săpânța este un subiect care a fost subiect de studiu și analiză în diferite domenii, de la psihologie la politică, inclusiv cultura populară și tehnologie. Acest articol încearcă să ofere o viziune cuprinzătoare și actualizată a Cimitirul Vesel din Săpânța, abordând diferitele sale fațete și impactul său asupra vieții de zi cu zi. În acest sens, vom explora cele mai relevante aspecte ale Cimitirul Vesel din Săpânța, examinând repercusiunile și soluțiile posibile ale acestuia. Fără îndoială, Cimitirul Vesel din Săpânța este un subiect care nu lasă pe nimeni indiferent și este crucial să îl înțelegem în profunzime pentru a înțelege mai bine lumea în care trăim.
| Cimitirul Vesel din Săpânța | |
Prezentare video aeriană | |
| Fondare | 1935 |
|---|---|
| Locație | Săpânța, Maramureș |
| Număr de morminte | 800 |
Modifică date / text  | |
_-_IMG_19.jpg)
Cimitirul Vesel este un cimitir din localitatea Săpânța, județul Maramureș, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate și picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, persoanele respective.
Ineditul acestui cimitir este diferențierea față de cultura populară, care consideră moartea ca un eveniment trist. S-a făcut ipoteza că Stan Ioan Pătraș (1908-1977) s-ar fi inspirat din cultura dacilor, despre care, de la Ovid Densușianu încoace, se predă că socoteau moartea ca un eveniment vesel. Ucenicul său Dumitru Pop-Tincu (1955-2022) a continuat opera lui Stan Ioan Pătraș din 1977. Din 1935 datează primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură unică și o atracție turistică.
Din anul 2009, cimitirul este obiectivul festivalului anual „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”.
Unele cruci sunt pictate pe ambele părți. Pe o parte este plasată o descriere a vieții celui îngropat, iar pe cealaltă — o descriere a motivului morții. Majoritatea crucilor sunt scrise cu greșeli de ortografie și variante arhaice de scriere.
Pe crucea lui Stan Ioan Pătraș, fondatorul cimitirului, sunt scrise următoarele:
De cu tînăr copilaș
Io am fost Stan Ion Pătraș
Să mă ascultaț oameni buni
Ce voi spune nu-s minciuni
Cîte zile am trăit
Rău la nime n-am dorit
Dar bine cît-am putut
Orișicine mia cerut
Vai săraca lumea mea
Că greu am trăit în ea
Pe o altă piatră scrie:
Sub această cruce grea
Zace biata soacră-mea
Trei zile de mai trăia
Zăceam eu și cetea ea.
Voi care treceți pă aici
Încercați să n-o treziți
Că acasă dacă vine
Iarăi cu gura pă mine
Da așa eu m-oi purta
Că-napoi n-a înturna
Stai aicea dragă soacră-mea
Vezi și
Note
- ^ A murit sculptorul de la Cimitirul Vesel din Săpânța, Adevărul, 15 decembrie 2022
- ^ Satele Unite ale … Maramureșului, 16 august 2016, Carmen Anghel, Evenimentul zilei, accesat la 18 august 2016
Legături externe
Materiale media legate de Cimitirul Vesel din Săpânța la Wikimedia Commons
- Istoric, Harta și Fotografii cu Cimitirul Vesel Arhivat în , la Wayback Machine.
- Veselie mare la cimitir, 6 august 2007, Evenimentul zilei
- Săpânța, Valea Regilor la români Arhivat în , la Wayback Machine., 18 august 2010, Catalin Vischi, România liberă
- Romania e frumoasa (3): Cimitirul Vesel de la Sapanta, 6 august 2010, Razvan Pascu, RazvanPascu.ro
Imagini
- Fotografii cu Cimitirul Vesel Arhivat în , la Wayback Machine.
- Cimitirul Vesel (poze)
- Cimitirul Vesel - galerie de cruci
- Cimitirul Vesel - galerie de imagini
- FOTOGALERIE Cimitirul Vesel din Săpânța, în topul cimitirelor unice în lume, 12 noiembrie 2011, Adevărul
- L’Express: Cimitirul Vesel din Săpânța, ales printre cele mai frumoase din lume. GALERIE FOTO, 5 noiembrie 2012, Mihai Schiau, Gândul
- Fotografii Cimitirul Vesel de la Sapanta Arhivat în , la Wayback Machine.