Acest articol va aborda subiectul Comitatul Fejér, care a fost subiect de mare interes și dezbatere în ultimele decenii. Comitatul Fejér a captat atenția cadrelor universitare, a profesioniștilor și a publicului larg datorită impactului său asupra diferitelor aspecte ale societății contemporane. Pe parcursul acestui articol, Comitatul Fejér va fi analizat în profunzime, explorând originea, evoluția, implicațiile și posibilele scenarii viitoare. Vor fi examinate diferite perspective, teorii și studii care vor face lumină asupra acestui fenomen, permițând cititorului să obțină o înțelegere cuprinzătoare și critică a Comitatul Fejér. Prin examinarea detaliată a acestui subiect, căutăm să promovăm reflecția și dialogul în jurul Comitatul Fejér, contribuind la înțelegerea și generarea de noi idei și abordări pentru a aborda provocările pe care le prezintă.
Comitatul Fejér | |||
— comitat al Regatului Ungariei — | |||
| |||
Coordonate: 47°11′00″N 18°25′00″E / 47.18333333°N 18.41666667°E | |||
---|---|---|---|
Țară | Regatul Ungariei | ||
Fost stat | Regatul Ungariei | ||
Atestare | secolul al XI-lea | ||
Dispariție | |||
Reședință | Székesfehérvár | ||
Suprafață | |||
- Total | 4,129 km² | ||
Populație (1910) | |||
- Total | 214,045 locuitori | ||
- Densitate | 51,8 loc./km² | ||
Naționalități | • maghiari - 183.468 (85,71%) • germani - 23.727 (11,08%) • slovaci - 4.278 (1,99%) | ||
În prezent în | Ungaria | ||
Prezență online | |||
Poziția localității Comitatul Fejér | |||
Modifică date / text |
Comitatul Fejér, cunoscut și ca Varmeghia Fejér (în maghiară Fejér vármegye, în germană Komitat Weißenburg, în latină Comitatus Albensis), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei și a Republicii Ungare din secolul XI și până în 1950. În prezent, majoritatea teritoriului fostului comitat face parte din județul Fejér (aflat în centrul Ungariei). Capitala comitatului a fost orașul Székesfehérvár (în germană Stuhlweißenburg).
Comitatul Fejér se învecina la vest cu Comitatul Veszprém, la nord cu Comitatul Komárom, la est cu Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun și la sud cu Comitatul Tolna. El se întindea la sud-vest de capitala Budapesta, în jurul orașului Székesfehérvár. Fluviul Dunărea forma o mare parte din limita sa estică. Suprafața comitatului în 1910 era de 4.129 km², incluzând suprafețele de apă. În 1948, suprafața sa ajunsese la 3.989 km².
Comitatul Fejér este unul dintre cele mai vechi comitate din Regatul Ungariei, el fiind atestat încă din secolul XI. Granițele comitatului au fost rectificate de-a lungul vremii.
Regiunea Solt, aflată la est de Dunăre, care făcuse parte inițial din comitatul Fejér, a trecut la Comitatul Pest-Pilis-Solt în secolul al XVII-lea.
În anul 1950, după cel de-al doilea război mondial, regiunea de la sud-est de Lacul Balaton (din jurul orașului Enying), care făcuse parte din comitatul Veszprém, a trecut la Comitatul Fejér. Orașul Érd și împrejurimile sale au trecut la județul Pest. Astfel, comitatul Fejér a fost desființat și majoritatea teritoriului său a format județul Fejér din cadrul noului stat Ungaria.
În 1891, populația comitatului era de 222.445 locuitori, dintre care:
În 1910, populația comitatului era de 214.045 locuitori, dintre care:
La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Fejér erau următoarele:
Districte (járás) | |
---|---|
District | Capitală |
Adony | Adony |
Mór | Mór |
Sárbogárd | Sárbogárd |
Székesfehérvár | Székesfehérvár |
Vál | Vál |
Comitate urbane (törvényhatósági jogú város) | |
Székesfehérvár |
|