În articolul de astăzi vom vorbi despre Comuna Cârligele, Vrancea, un subiect care a făcut obiect de interes și dezbatere în diferite domenii. De la apariția sa, Comuna Cârligele, Vrancea a captat atenția experților și entuziaștilor deopotrivă, generând discuții și teorii despre importanța sa și posibilele implicații. În acest articol, vom explora Comuna Cârligele, Vrancea în profunzime, analizând relevanța sa în contextul actual și oferind o viziune cuprinzătoare care să permită cititorilor noștri să înțeleagă mai bine acest fenomen. De la origini până la impactul său asupra societății contemporane, vom explora fiecare fațetă a lui Comuna Cârligele, Vrancea pentru a face lumină asupra unui subiect care continuă să stârnească interes și curiozitate. Alăturați-vă nouă în această călătorie pentru a descoperi mai multe despre Comuna Cârligele, Vrancea!
Cârligele | |
— comună — | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 45°40′47″N 27°04′50″E / 45.67972°N 27.08056°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Vrancea |
Reședință | Cârligele |
Componență | |
Guvernare | |
- primar al comunei Cârligele | Ștefan Moscu (PSD, ) |
Suprafață | |
- Total | 40 km² |
Altitudine | 154 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 3.378 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 627065 |
Prefix telefonic | +40 x37 |
Prezență online | |
site web oficial | |
Amplasarea în cadrul județului | |
Modifică date / text |
Cârligele este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Blidari, Bonțești, Cârligele (reședința) și Dălhăuți.
Comuna se află în partea de sud a județului. Este traversată de șoseaua județeană DJ205B, care o leagă spre nord de Vârteșcoiu și Broșteni (unde se termină în DN2M) și spre sud de Cotești și Urechești (unde se termină în DN2).
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Cârligele se ridică la 3.378 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.116 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,22%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,2%), iar pentru 2,9% nu se cunoaște apartenența confesională.
Comuna Cârligele este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ștefan Moscu , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 11 | ||||||||||||
Partidul Național Liberal | 2 |
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Orașul a județului Râmnicu Sărat și era formată doar din satul de reședință, cu 973 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală de băieți cu 52 de elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționau în aceeași plasă și comunele Blidarele și Bonțești. Comuna Blidarele avea și ea doar satul de reședință cu 553 de locuitori și în ea funcționau o biserică datând de la 1788 și o școală mixtă cu 49 de elevi. Comuna Bonțești, formată din satele Bonțești și Dălhăuți, avea 1092 de locuitori, trei biserici (una din 1820, alta din 1840 și o alta din 1625) și o școală mixtă cu 45 de elevi.
Anuarul Socec din 1925 consemnează că între timp comuna Blidarele a fost desființată și inclusă în comuna Cârligele, aceasta având în cele două sate 2004 locuitori. Comuna Bonțești și-a mutat reședința la Dălhăuți și a luat numele acestui sat; ea avea 1266 de locuitori. Ambele comune făceau parte din plasa Cotești a aceluiași județ.
În 1950, comunele au fost transferate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Între timp, comuna Dălhăuți a fost și ea desființată și inclusă în comuna Cârligele. În 1968, comuna în forma ei actuală a trecut la județul Vrancea.
Patru obiective din comuna Cârligele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat pe malul stâng al râului Mera, lângă Bonțești, în punctul „La Fântâni”, sit ce cuprinde o așezare eneolitică aparținând culturii Cucuteni și o alta din secolele al II-lea–al III-lea (perioada La Tène) aparținând culturii carpice. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură — biserica „Sfinții Voievozi” din Bonțești, datând de la sfârșitul secolului al XVII-lea–începutul secolului al XVIII-lea; și schitul Dălhăuți aflată la 1 km nord de satul Dălhăuți, complex ce cuprinde biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” (1810), biserica „Izvorul Tămăduirii” (1828) și biserica „Sfinții Împărați” (1840–1850). Un al patrulea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar este Troița Eroilor din Primul Război Mondial, aflată la intrarea în sat și ridicată în 1933.
|