Comuna Peretu, Teleorman
În lumea de astăzi, Comuna Peretu, Teleorman a devenit un subiect de interes general pentru mulți oameni. De la impactul său asupra societății până la relevanța sa în viața de zi cu zi, Comuna Peretu, Teleorman a captat atenția indivizilor de toate vârstele și mediile. Fie datorită influenței sale asupra culturii populare, importanței sale în istorie, fie relevanței sale în domeniul științific, Comuna Peretu, Teleorman este un subiect care ne cheamă să reflectăm și să explorăm profund. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Comuna Peretu, Teleorman, analizând semnificația acestuia, impactul și evoluția sa în timp.
| Peretu | |
| — comună — | |
 Primăria comunei Peretu | |
  Peretu Peretu (România) | |
| Coordonate: 44°3′N 25°8′E / 44.050°N 25.133°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Teleorman |
| Reședință | Peretu |
| Componență | Peretu |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Peretu | Florin-Mihai Soreață (PSD, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 54,16 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 6.090 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 147240 |
| Prezență online | |
 | |
Modifică date / text  | |
Peretu este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.
Cadrul geografic
Comuna Peretu este așezată în nordul Câmpiei Teleorman, pe drumul european E 70 București - Craiova - Timișoara, care trece prin doua importante orașe teleormănene, Alexandria (reședința actuală a județului) și Roșiorii de Vede (important nod de cale ferată, pe terasa de pe partea dreaptă a râului Vedea. Suprafața comunei (atât vatra satului cât și moșia) măsoară 7700 hectare (77 km²). Moșia comunei Peretu face parte din Câmpia Boianului, numită și Câmpia Călmățuiului, și împreună cu câmpia Găvanu-Burdea (aflată pe malul stâng al râului Vedea), fac parte din marea Câmpie Română.
Resursele de apa de pe teritoriul județului Teleorman sunt modeste sub raport cantitativ și se găsesc sub forma apelor subterane (ape freatice ce se găsesc la 2,5–3 metri sub pământ și de adâncime) și ape de suprafață (râul Vedea și (pârâul) râul Bărâcea sunt apele de suprafața care străbat teritoriul localității Peretu).
Clima
Teritoriul comunei Peretu se încadrează într-un climat temperat continental specific zonei de câmpie din partea sudica a tării în care este situat. Se afla la interferența maselor de aer uscat continental dinspre E și NE, cu cele de origine tropicală dinspre S și SV și cu masele de aer oceanic care, în deplasarea lor spre E, ajung deasupra teritoriului județului încă suficient de umede. Verile sunt calde și secetoase, iar iernile aspre și geroase, cu zăpadă în cantități potrivite, rareori stratul de zăpadă depășind 50-60 cm. Teritoriul comunei Peretu corespunde în linii mari zonei de vegetație de silvostepă, care este un mediu neprielnic pentru vegetația arborescentă și face trecerea de la păduri la pajiști.
Istoria
Odată cu unificarea triburilor geto-dace sub conducerea marelui rege Burebista (30-44 i.e.n.), aceste meleaguri au făcut parte din statul său chiar de la început, mai ales, dacă admitem faptul că centrul politic inițial al acestuia a fost la cetatea Popești (comuna Mihăilești, jud. Ilfov) de pe Argeș. Pe baza descoperirilor arheologice, dar și a unor informații scrise (Ptolemeu) se poate emite ipoteza ca localitatea geto-dacă ce a existat aici se numea Pirum, care este probabil forma prescurtată a numelui (Statio) Ad Pirum. Pe timpul Daciei romane se găsea așezarea Pinum, pe malul râului Vedea exact unde se afla astăzi localitatea Peretu. În sec. XVI așezarea se numea Depusa, și datorita numelui sau de origini latine se deduce ca exista de mai multe secole cu aceasta denumire. Satul Depusa format la început din oameni liberi a ajuns la sfârșitul secolului XVI-lea, prin cumpărare, în posesia lui Mihai Viteazul, devenind sat domnesc, iar locuitorii săi au fost transformați în țărani șerbi (rumâni). După moartea acestuia, pe timpul lui Radu Mihnea locuitorii satului Depusa (azi Peretu) se răscumpără de rumânie și devin iarăși megieși.
Între anii 1816 - 1864 se face strămutarea satului din deal în vale de către stăpânul moșiei, Costache Belu, pe baza Regulamentului Organic din 1831.
Participarea la războaie
| Război | Participanți | Morti | Răniți | Monumente |
|---|---|---|---|---|
| 1877 Războiul Ruso-Turc | 11
|
4
|
7
|
n/a |
| 1916 - 1918 Primul Război Mondial | peste 500
|
183
|
n/a | 1930 - monument în parcul din centru |
| Al Doilea Război Mondial | peste 700
|
260
|
n/a | 2 tabele cu numele lor în Biserica Sf.Nicolae și Biserica Sf.Gheorghe și un mic monument la Biserica Sf. Mihail și Gavril de lângă halta C.F.R. |
Religia
În lucrarea „Catagrafia județului Teleorman din anul 1810” scrie că în Peretu se găsea „o biserică de lemn cu hramul Sf. Gheorghe, cu toate odoarele. La această biserică sunt doi preoți și un țârcovnic.”.
După primul război mondial apare Biserica Adventista de Ziua a Saptea, pe lângă religia ortodoxă. În 1930 erau 5737 ortodocși, 213 adventiști, 11 reformați și 1 romano-catolic (total 5962 locuitori).
În 2009 în localitate erau trei biserici ortodoxe:
- Biserica Sfântul Gheorghe - cartierul Petcuțești. Este Parohia nr. 1.
- Biserica Sfântul Nicolae - în Centru, în partea de est a fostului conac al lui Costache Belu. Este Parohia nr. 2.
- Biserica Sfinții Mihail și Gavril - lângă halta CFR.
La acestea se adaugă mai multe lăcașuri de cult adventist, aparținând de Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea.
Oameni de seamă
- Almăjanu Constantin (1910 - 1943), poet, ziarist, redactor. Debutează în 1933 la "Luceafărul", este redactor la "Renașterea" (Oradea) și "Jăratecul" (București). În 1939 ia premiul pentru poezie al revistei "România literară". Moare pe Frontul de Est în 1943.
- Dumitru D. Dimăncescu (1896 - ? ), cartograf, politician, publicist. Opera sa: "Monumentae cartographica Moldaviae, Valachiae et Transilvaniae" (San Francisco, 1933 - 1935).
- Rădulescu St. Marin (1892 - 1972), inginer consilier silvic, profesor universitar, topograf, redactor la "Revista Pădurilor".
- Martin Iulian (23 noiembrie 1969-2019), colonel profesor universitar, prorector pentru cercetare științifică
- Sorin Grecu (1961 - 20 ianuarie 2022) preot ortodox , activist la crucea rosie a regatuluii unit al Marii Britanii , protestatar importiva regimului comunist.
- Mădălin Martin (21 iunie1992-prezent) ; fotbalist care a jucat la la FC Rapid București , in prezent mijlocas la Axiopolis Cernavodă
Demografie
Componența etnică a comunei Peretu
Români (93,69%)
Alte etnii (6,31%)
Componența confesională a comunei Peretu
Ortodocși (79,52%)
Adventiști (13,33%)
Alte religii (0,54%)
Necunoscută (6,6%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Peretu se ridică la 6.090 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.329 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,69%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,52%), cu o minoritate de adventiști (13,33%), iar pentru 6,6% nu se cunoaște apartenența confesională.
Politică și administrație
Comuna Peretu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Florin-Mihai Soreață, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 2 | |||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | |||||||
Vezi și
Note
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Pascu, Eduard (2019-02-28 16:43:47), Doliu la Universitatea de Apărare „Carol I", DCNews Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Bibliografie
- Bâlă Ion, Moraru Ion, "Zile fierbinți în Teleorman. Culegere de documente. 23 august - 2 septembrie 1944", București, 1979
- Bâlă Ion, Moraru Ion, "Culegere de documente și amintiri privind participarea locuitorilor din județul Teleorman la războiul pentru întregirea patriei", București, 1982
- Vînătoru P. Mariana, Vînătoru D. Marian "Monografia comunei Peretu, județul Teleorman (din neolitic până în anul 1997)", Peretu, 1997
Legături externe
- Misterul Coifurilor De Aur Arhivat în , la Wayback Machine.
- Muzeul Național de Istorie a României
- Ion Sălceanu (), Pirum - Peretu, o localitate în plin proces de modernizare, Opinia Teleormanului, arhivat din original la , accesat în
- Primaria comunei Peretu
