Comuna Vărgata, Mureș

În lumea de astăzi, Comuna Vărgata, Mureș a devenit un subiect de relevanță și interes pentru oameni din diferite domenii și profiluri. Fie că sunt cercetători, profesioniști, studenți sau pur și simplu persoane curioși, Comuna Vărgata, Mureș a captat atenția și a generat dezbateri în diferite spații. De la impactul său asupra societății până la implicațiile sale globale, Comuna Vărgata, Mureș s-a dovedit a fi un subiect care merită să fie explorat și analizat în profunzime. În acest articol, vom aprofunda diferitele dimensiuni ale Comuna Vărgata, Mureș pentru a înțelege importanța acestuia și repercusiunile sale asupra realității noastre.

Vărgata
Csíkfalva
—  comună  —
Biserica unitariană din satul Mitreşti
Biserica unitariană din satul Mitreşti
Stemă
Stemă
Map
Vărgata (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°34′41″N 24°48′14″E ({{PAGENAME}}) / 46.577931°N 24.803959°E

Țară România
Județ Mureș

SIRUTA120076

ReședințăVărgata
Sate componenteVărgata, Grâușorul, Mitrești, Vadu, Valea

Guvernare
 - PrimarIstvan Balogh (UDMR, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total40,33 km²

Populație (2021)
 - Total1.681 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal547625

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Vărgata (în maghiară: Csíkfalva) este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Grâușorul, Mitrești, Vadu, Valea și Vărgata (reședința).

Istoric

După mărturisirile arheologice pe aceste meleaguri au trăit oameni chiar în antichitate. În apropiere, la Moșuni s-au descoperit ceramici dacice, iar la Călugăreni se afla un castru roman. Un drum roman (numit și Drumul lui Traian) a străbătut comuna de azi.

Prima localitate din comuna de azi este Mitrești, care în 1332 este menționată sub numele de Sancto Martino. De aici provine numele localității în limba maghiară, numit după Sfântul Martin Nyárádszentmárton. Valea este menționată în 1470, Vărgata, Vadu și Grâușorul apar în documente în 1567.

Aceste localități erau populate la început de secuii libertini, dar cu apariția categoriilor sociale încă din secolul al XVI-lea iobagii și jelerii au deținut majoritatea, deși loturile se aflau în mâinile nobililor mici și mijlocii. După revoluția din 1848 păturile sociale au fost desființate, iar populația a trecut printr-o transformare radicală socio-culturală și economică.

Demografie



Componența etnică a comunei Vărgata

     Maghiari (76,26%)

     Romi (11,96%)

     Alte etnii (0,71%)

     Necunoscută (11,06%)

Componența confesională a comunei Vărgata

     Unitarieni (32,6%)

     Romano-catolici (25,1%)

     Reformați (17,31%)

     Martori ai lui Iehova (4,82%)

     Adventiști (4,22%)

     Fără religie (2,14%)

     Alte religii (2,32%)

     Necunoscută (11,48%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Vărgata se ridică la 1.681 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.945 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (76,26%), cu o minoritate de romi (11,96%), iar pentru 11,06% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt unitarieni (32,6%), cu minorități de romano-catolici (25,1%), reformați (17,31%), martori ai lui Iehova (4,82%), adventiști (4,22%) și fără religie (2,14%), iar pentru 11,48% nu se cunoaște apartenența confesională.

Politică și administrație

Comuna Vărgata este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Istvan Balogh, de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Democrată Maghiară din România8        
Alianța Maghiară din Transilvania3        

Obiective turistice

Biserica Unitariană din Mitrești

Biserica fost construită între anii 1240-1271, dar a fost arsă de hordele turco-tătare în 1661. De aceea a fost reconstruită în 1667, atunci căpătând și tavan cu casete de lemn pictate.

Fânățea din Grâușorul

Fânățea din satul Grâușorul este populată de flori rare și protejate, ca laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), lușca (Leucojum vernum), Iris syberica. Acest obicetiv turistic natural este o arie protejată locală.

Alte obiective

Localități înfrățite

Comuna Vărgata se află în relații de parteneriat sau de înfrățire cu nouă localități europene. Aceste relații se concretizează printr-o permanență colaborare în plan economic, social, tehnic și cultural, prin schimburi de experiență, parteneriate între societățile comerciale, acțiuni organizate în comun.

Note