În lumea de astăzi, Constantin Moisil este un subiect care generează mare interes și discuții în diferite domenii. Relevanța sa transcende granițele și impactul său se simte în societate, economie și cultură. Importanța lui Constantin Moisil a făcut ca acesta să fie investigat și analizat cu atenție pentru a înțelege mai bine implicațiile și consecințele sale. În acest articol, vom explora subiectul Constantin Moisil din diferite perspective, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare. De la origini și până la starea actuală, prin posibilele sale scenarii de viitor, Constantin Moisil este un subiect care nu lasă pe nimeni indiferent și de aceea este esențial să îl abordăm într-o manieră profundă și atentă.
Constantin C. Moisil (n. , Năsăud, Austro-Ungaria – d. , București, România) a fost un profesor de istorie, arheolog și numismat român, directorul Cabinetului Numismatic al Academiei, fiul lui Constantin Gr. Moisil. În anul 1948 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
A fost părintele numismaticii românești, punând bazele primei școli din România, care studiază monedele.
De asemenea, a fost și șeful Arhivelor Naționale.
A fost nepotul vicarului unit Grigore Moisil și tatăl matematicianului Grigore C. Moisil. Iuliu Moisil (1859-1947) a fost unchiul lui.
Lucrări publicate
Cărți
Portretele monetare ale Regelui Carol I (București, 1939)
Articole
Monede vechi românești găsite în Dobrogea - Tezaurul de la Bădila, în C.L., XL (1906), 12, p. 1117 - 1122;
Numismatica Dobrogei, în "Arhiva Dobrogei", I (1916), p. 112-123;
Monedele dacilor, în BSNR, XV (1920), p. 58-78;
Primele peceți cu stemele unite ale Moldovei și Țării Românești, ibidem (1923), p. 60-63;
Monetăria Țării Românești în timpul dinastiei Basarabilor, în AIINC, III (1924-1925), p. 107-159;
Monedele Împăratului Traian referitoare la războaiele cu dacii și cucerirea Dciei, în BSNR, XXIII (1929), p. 11-38;
Bănăria lui Dabija-Vodă, ibidem, XXIV (1930), p. 53-79;
Efigiile monetare ale Domnilor români, ibidem, XXV (1931), p. 126-142;
Monedele și decorațiile României, în "Enciclopedia României", I, 1938, p. 85-125;
Din istoria școlii de arhivistică, în "Hrisovul", I (1941), p. 11-45;
Mihail C. Soutzo, în "Balcanica", IV (1941), p. 479 - 502;
Les tetradrachmes de Thasos et de Macedonie I-ere et leur circulation en Dacie, în "Balcania", VII (1944), 1, p. 3-22;
O pagină de heraldică românească veche, în "Buletin științific", I (1948-1949), p. 151-162;
Problema monedelor dace, ibidem, p. 19-27 și 2-4 (1950), p. 53-65;
Ponduri inedite sau puțin cunoscute din Histria, Callatis, Tomis, în SCN, I (1957), p. 247-295.