Elena Bacaloglu
Numele lui Elena Bacaloglu rezonează în mintea multora, fie din cauza impactului său asupra societății, a relevanței sale în lumea de astăzi, fie pur și simplu datorită moștenirii sale istorice. Elena Bacaloglu a fost subiect de dezbatere, studiu și admirație de-a lungul anilor, iar influența sa a depășit granițele și generațiile. În acest articol vom explora diferite aspecte ale Elena Bacaloglu, de la originea sa până la impactul său astăzi, inclusiv realizările sale, controversele și moștenirea pe care a lăsat-o în societate. Printr-o analiză detaliată, vom descoperi importanța Elena Bacaloglu și rolul său în domeniul în care activează, oferind o perspectivă cuprinzătoare care ne permite să înțelegem mai bine relevanța sa în lumea de azi.
| Elena Bacaloglu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  București, România |
| Decedată | 1947 (68 de ani) București, România |
| Înmormântată | Cimitirul Bellu Cimitirul Central din Chișinău |
| Frați și surori | George Bacaloglu |
| Căsătorită cu | Ovid Densusianu |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | jurnalistă politiciană critic literar eseistă traducătoare |
| Limbi vorbite | limba italiană limba română limba franceză |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea din București |
Modifică date / text  | |
| Parte din seria |
| Fascismul în România |
|---|
 |
|
Organizații
|
|
Ideolgie și doctrină |
|
Publicații |
|
Evenimente
|
|
Represiunea antilegionară |
Elena Bacaloglu (n. , București, România – d. 1947, București, România) a fost o jurnalistă și politiciană română.
Biografie
Elena Bacaloglu a fost căsătorită în 1897 cu Radu D. Rosetti dar au divorțat în același an. Elena Bacaloglu a fost o jurnalistă cunoscută inițial pentru căsătoria cu poetul Ovid Densușianu. După divorțul de acesta. Elena Bacaloglu s-a mutat în Italia și s-a căsătorit cu un italian. A devenit o susținătoare fermă a fascismului în curs de formare al lui Benito Mussolini. În 1921 a revenit în România și a dat naștere mișcării naționale fasciste italo-română, un grup care a adunat aproximativ 100 de membri și care a stabilit obiectivul de a consolida rădăcinile comune din cultura Italiei și a României, încercând, de asemenea, să propună un model ideologic extrem de similar cu fascismul italian.
Elena Bacaloglu a tradus în românește eseuri de Mussolini și Antonio Beltramelli (1879 - 1930). Ea a format în 1921 un partid fascist, Mișcarea Națională Fascistă Italo-Română. În 1923, mișcarea a fuzionat cu un alt partid, formând Fascia Națională Română. Contactele Elenei Bacaloglu cu Italia i-au permis să aibă o poziție de conducere în noul partid, în care, totuși, nu a obținut consensul dorit.
Elena Bacaloglu a fost una dintre cele două femei care au condus partide de inspirație fascistă în perioada interbelică. Cealaltă a fost englezoaica Rotha Lintorn-Orman(d) (1895 - 1935), fondatoare a mișcării fasciste britanice în 1923.
De asemenea, ea a purtat o corespondență cu scriitorul Salvatore di Giacomo(d).
Opera literară
- Despre simbolism și Maeterlinck, București, 1903;
- În luptă, vol. I, București, 1906; vol. II: Două forțe, București, 1908;
- Naples et son plus grand poete, Neapole, 1911;
- Bianca Milesi e Giorgio Asachi, Roma, 1912;
- Preuves d’amour, prefață de Helene Vacaresco, București, 1914;
- Per la Grande Rumania, București, 1915;
- Movimento nazionale fascista italo-rumeno, Milano, 1923.
- Traduceri
- Carmen Sylva, Robia Peleșului, București, 1897.
Note
- ^ a b c d Elena Bacaloglu, WomenWriters, accesat în
- ^ a b c d Elena Bacaloglu, Faceted Application of Subject Terminology, accesat în
- ^ a b Ovid Densuşianu, Bioibliografie (PDF)
- ^ Attila, Gidó (). „Două decenii. Evreii din Cluj în perioada interbelică”. Institutul Pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale – via Google Books.
- ^ „"Fascistii romani"”.
- ^ Clark, Roland (). „Sfîntă tinerețe legionară: activismul fascist în România interbelică”. Polirom – via Google Books.
- ^ Stanley G. Payne, A History of Fascism, 1914-1945, Routledge, 1996, p. 135
- ^ Salvatore, Di Giacomo (). „Lettere a Elena”. Osanna Edizioni – via Google Books.
Bibliografie
- ro "Buletin politic etc.", in Vestul României, Nr. 32/1923 (digitized by the Babeș-Bolyai University Transsylvanica Online Library)
- "O mare prietenă a Italiei: Elena Bacaloglu", in Cele Trei Crișuri, Nr. 7-8/1933, p. 95–96
- Victor Babeș, "Răspuns rostit de D-l Prof. Dr. Victor Babeș", in George Bacaloglu, Ardealul ca isvor cultural: Discurs de recepțiune rostit la Ateneul Român la 1 iunie 1924. Publicațiile Secției de Propagandă Crișul Negru, No. 10, Cele Trei Crișuri, Oradea-Mare, 1924, p. 12–16
- Maria Bucur, "Romania", in Kevin Passmore (ed.), Women, Gender and Fascism in Europe, 1919–45, Manchester University Press, Manchester, 2003, p. 57–78. ISBN: 0-7190-6083-4
- ro Carmen Burcea, "Propaganda româneascã în Italia în perioada interbelică" Arhivat în , la Wayback Machine., in Revista de Științe Politice și Relații Internaționale, No. 1/2005, p. 94–108
- Anca Calangiu, Mihai Vatan, Maria Negraru, Ovid Densusianu 1873–1938. Biobibliografie, Central University Library, Bucharest, 1991. OCLC 895141035
- George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva, Bucharest, 1986
- Roland Clark, Sfîntă tinerețe legionară. Activismul fascist în România interbelică, Polirom, Iași, 2015. ISBN: 978-973-46-5357-7
- Emanuela Costantini, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran: antiliberalismo nazionalista alla periferia d'Europa, Morlacchi Editore, Perugia, 2005. ISBN: 88-89422-66-1
- ro Nicoleta Epure, "Relațiile româno-italiene de la sfârșitul Primului Război Mondial la 'Marșul asupra Romei' (noiembrie 1918 – octombrie 1922). Geneza unor contradicții de lungă durată", in the Dimitrie Cantemir Christian University Analele UCDC. Seria Istorie, Vol. I, Nr. 1, 2010, p. 112–117
- Armin Heinen, Legiunea 'Arhanghelul Mihail': o contribuție la problema fascismului internațional, Humanitas, Bucharest, 2006. ISBN: 973-50-1158-1
- Angelo Mitchievici, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Editura Curtea Veche, Bucharest, 2011. ISBN: 978-606-588-133-4
- ro Andrei Moldovan, "Din corespondența lui Liviu Rebreanu", in Vatra, Nr. 11/2011, p. 20–68
- Lucian Nastasă,
- ro Intimitatea amfiteatrelor. Ipostaze din viața privată a universitarilor "literari" (1864–1948) Arhivat în , la Wayback Machine., Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010. ISBN: 978-973-726-469-5; e-book version at the Romanian Academy George Barițiu Institute of History
- ro Antisemitismul universitar în România (1919–1939). Mărturii documentare, Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale & Editura Kriterion, Cluj-Napoca, 2011. ISBN: 978-606-92744-5-3
- Neonila Onofrei, Lucreția Angheluță, Liana Miclescu, Cornelia Gilorteanu, Tamara Teodorescu, Bibliografia românească modernă (1831–1918). Vol. I: A-C, Editura științifică și enciclopedică, Bucharest, 1984
- Stanley G. Payne, A History of Fascism, 1914–1945, University of Wisconsin Press, Madison, 1995. ISBN: 978-0-299-14874-4
- Filippo Sallusto, Itinerari epistolari del primo Novecento: lettere e testi inediti dell'archivio di Alberto Cappelletti, Luigi Pellegrini Editore, Cosenza, 2006. ISBN: 88-8101-321-5
- ro Raluca Tomi, "Italieni în slujba Marii Uniri. Mărturii inedite", in Revista Istorică, Nr. 3–4/2010, p. 279–292 (republished by The Research Group for the History of Minorities)
