Elena Negreanu
În lumea de astăzi, Elena Negreanu este încă un subiect de mare relevanță și dezbatere. De mulți ani, Elena Negreanu a fost obiectul de studiu, analiză și reflecție de către experți și savanți din diverse domenii. Importanța sa a depășit granițele, generațiile și disciplinele, devenind o temă de interes universal. De-a lungul istoriei, Elena Negreanu a stârnit curiozitatea și interesul umanității, iar impactul său a fost un motiv de discuție și reflecție în diferite contexte. În acest articol, vom explora importanța și impactul Elena Negreanu în societatea actuală, precum și relevanța sa în trecut și potențiala influență în viitor.
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Elena Negreanu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  Iași, România |
| Decedată | (97 de ani) București, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | actriță regizoare de teatru |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
Modifică date / text  | |
Elena Negreanu (n. 13 februarie 1918, Iași – d. 26 ianuarie 2016) a fost o actriță, graficiană și regizoare română. A urmat cursuri de actorie la Institutul din București, la clasa profesoarei Beate Fredanov. Elena Negreanu este fiica lui Constantin Negrea, (1870-1921), originar din Ardeal, profesor de chimie și al Sevastei, (1890-1944), profesoară de istorie. La 3 ani în 1921 rămâne orfană de tată așa că mama ei se căsătorește cu profesorul de istorie: Gavril Mușcuțuț, cel care a încurajat-o să devină actriță și regizoare.
Biografie
Elena Negreanu este fiica lui Constantin Negrea, (1870-1921), originar din Ardeal profesor de chimie și al Sevastei, (1890-1944), profesoară de istorie. La 3 ani, în 1921, Elena rămâne orfană de tată așa că mama ei se căsătorește cu profesorul de istorie: Gavril Mușcuțuț, cel care a încurajat-o să devină actriță și regizoare.
Din 1947 a fost actriță la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București și conferențiară la I.A.T.C.
Din 1956 a fost regizor artistic al Radiodifuziunii Române, realizând până în 1980 spectacole cu piese din repertoriul antic, clasic și modern.
În anii 2006 și 2008 Elena Negreanu a prezentat două expoziții de grafică personală în foaierul Sălii Radio.
Filmografie
Regizor
- O scrisoare pierdută (1954) - regizor secund
Note
- ^ Mihai Petrovici, Doamna Elena Negreanu la 95 de ani sărbătorită la Majestic Arhivat în , la Wayback Machine., Bucureștiul literar și artistic, Anul III, nr. 3(18), martie 2013, accesat 2017-01-01
- ^ Madalina Cerban (), „Regizoarea și actrița Elena Negreanu, decana de vârstă a teatrului românesc, a decedat”, Mediafax, accesat în