În articolul de astăzi, vom explora Elisabeta de Boemia (1358–1373) și impactul său asupra vieților noastre. Elisabeta de Boemia (1358–1373) este un subiect foarte relevant astăzi, care a generat numeroase dezbateri și cercetări în diferite domenii. De la apariția sa, Elisabeta de Boemia (1358–1373) a captat atenția unui spectru larg de oameni, deoarece implicațiile sale se extind la diferite aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. Pe parcursul acestui articol, vom analiza în detaliu ce este Elisabeta de Boemia (1358–1373), ce îl face atât de relevant și care sunt posibilele repercusiuni pe care le are asupra mediului nostru. În plus, vom examina diferite perspective asupra Elisabeta de Boemia (1358–1373), cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și echilibrată asupra acestui subiect fascinant.
Elisabeta de Boemia | |
Ducesă de Austria | |
Elisabeta de Boemia (vitraliu din secolul al XIV-lea) | |
Date personale | |
---|---|
Născută | Praga, Regatul Boemiei |
Decedată | (15 ani) Viena, Ducatul Austriei(d) |
Înmormântată | Kartause Mariathron, Gaming |
Părinți | Carol al IV-lea Anna de Schweidnitz |
Frați și surori | Margareta de Luxemburg Caterina de Luxemburg Ana de Boemia Venceslau al IV-lea al Boemiei Margareta de Boemia Ioan de Görlitz Sigismund de Luxemburg |
Căsătorită cu | Albert al III-lea, Duce de Austria (–) |
Ocupație | aristocrat |
Apartenență nobiliară | |
Titluri | prințesă |
Familie nobiliară | Casa de Luxemburg |
Modifică date / text |
Elisabeta de Boemia (în germană Elisabeth von Luxemburg-Böhmen; n. 19 martie 1358, Praga – d. 19 septembrie 1373, Viena), aparținând Casei de Luxemburg, a fost prințesă a Boemiei, singura fiică din a treia căsătorie a împăratului Carol al IV-lea cu Ana de Schweidnitz. Elisabeta a devenit ducesă de Austria prin căsătoria cu Albert al III-lea. Fratele ei a fost regele romano-german Venceslau al IV-lea al Boemiei.
După moartea mamei ei, Carol s-a recăsătorit pentru ultima dată cu Elisabeta de Pomerania. În urma acestei căsătorii Elisabeta a avut șase frați vitregi: Anna - regina Angliei, Sigismund - împăratul Sfântului Imperiu Roman, Ioan - duce de Görlitz, Margareta de Boemia (d. 1410), Carol și Henric.
La nașterea Elisabetei învățatul Francesco Petrarca a trimis împăratului o scrisoare de felicitare. La vârsta de cinci ani, fiica imperială a fost logodită la Nürnberg în 1363 cu Otto al V-lea al Bavariei, ulterior margraf de Brandenburg. Logodna a fost întreruptă în 1366 deoarece tatăl ei, împăratul Carol al IV-lea își schimbase planurile: dorea ca Elisabeta să se căsătorească cu ducele Albert al III-lea de Habsburg. Căsătoria era o mișcare pe tabla de șah și trebuia să-l împiedice pe ducele Albert să-și unească destinul cu Elisabeta a Ungariei, prințesă de Taranto (moștenitoarea regelui Ludovic I al Ungariei) care urma să se logodească cu Venceslau, fiul lui Carol al IV-lea. În schimb Otto al V-lea a primit mâna Caterinei de Luxemburg, sora vitregă a Elisabetei și văduva lui Rudolf al IV-lea, care murise în 1365 (fratele lui Albert al III-lea). Când Elisabeta a împlinit vârsta de opt ani pe 19 martie 1366 a avut loc dubla nuntă: a ei și a surorii ei. Așa a apărut o alianță boemă-austriacă, care a asigurat familiei de Habsburg, printre altele, posesia comitatului Tirol. Elisabeta a murit fără copii la Viena la vârsta de 15 ani. Ea a fost înmormântată în biserica Mănăstirii Kartause Gaming (aflată în Austria Inferioară de astăzi).