Enea Grapini
În lumea de astăzi, Enea Grapini rămâne un subiect de mare importanță și interes pentru un public larg. Relevanța sa transcende granițele și generațiile, iar impactul său a fost resimțit în diverse sfere ale societății. De la apariția sa și până în prezent, Enea Grapini a fost subiect de dezbatere, analiză și reflecție, generând constant noi perspective și abordări asupra semnificației și influenței sale. În acest articol, vom explora numeroasele fațete ale Enea Grapini, examinând evoluția sa în timp și relevanța sa în contextul contemporan. Printr-o analiză detaliată și o privire critică, vom căuta să aprofundăm în sensul lui Enea Grapini și impactul său asupra vieții noastre, oferind o viziune cuprinzătoare care ne permite să înțelegem importanța sa în lumea de astăzi.
| Enea Grapini | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  |
| Decedat | (86 de ani) |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | inginer constructor politician arhitect |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Enea Grapini (n. 16 septembrie 1893, comuna Șanț, Bistrița-Năsăud – d. 1 martie 1980, București) a fost un inginer constructor, arhitect și politician român din Transilvania, membru al Partidului Social-Democrat din Transilvania și Banat membru fondator al Consiliul Național Român Central.
Biografie
Enea Grapini, fiul preotului Pamfiliu Grapini și al Luciei, s-a născut la 16 septembrie 1893, la Șanț. A studiat la școala din Șanț, avându-l învățător pe Mihăilă Cotu, la Liceul Maghiar din Năsăud și la Liceul Maghiar din Gherla. Deși era singurul român între colegii săi germani și maghiari, a absolvit liceul, în 1911, ca șef de promoție. În urma absolvirii Institutului Politehnic Maghiar „Regele Ioszef” din Budapesta, în 1915, a obținut diploma de inginer constructor și arhitect. În toamna anului 1918, s-a căsătorit cu Rozalia Hegheduș, cu care a avut trei copii, Enea - născut la Budapesta, Romula și Liciniu - amândoi născuți la Șanț. Încă de tânăr, a optat pentru mișcarea social-democrată. Ca membru al Consiliului Național Român – organism comun al Partidului Național Român și al Partidului Social Democrat Ungar –, Enea Grapini a jucat un rol important în actul înfăptuirii Marii Uniri. În calitate de membru al Consiliului Național Român, constituit pe 30 octombrie 1918, a participat la actul Marii Uniri, făcând parte din Marele Sfat al Unirii.
Între anii 1933-1940 a ocupat funcția de președinte al Camerei de muncă din Bistrița, activitate predilectă a social-democrațiilor în acele vremuri.
La 8 septembrie 1940, a organizat marea Adunare Populară din Piața Unirii din Bistrița, manifestare de protest împotriva Dictatului de la Viena. În urma acestui protest, a fost obligat să se mute la București, unde a profesat ca inginer până la pensie. La 1 martie 1980, s-a stins din viață la București. A fost înhumat la Bistrița, în 3 martie 1980.
Între alte manuscrise ce s-au păstrat în arhiva sa, se află și cel care poartă titlul Calendarul evenimentelor premergătoare și revoluția din 1918 din Austro-Ungaria.
Memoria
Școala Gimnazială din Șanț, începând cu 1 noiembrie 2001, îi poartă numele, devenind Școala Gimnazială „Enea Grapini”, iar în fața clădirii instituției de învățământ, în 29 iunie 2006, a fost dezvelit și sfințit bustul marelui unionist șănțean Enea Grapini.
Bibliografie
- Marturie inedita - Socialistii si Marea Unire, F. Grapini, Memoria
Lectură suplimentară
- Enea Grapini și ziua cea mare, Florea Grapini, Editura Fundației „Constantin-Titel Petrescu", București, 1999;
- Enea Grapini și Ziua cea Mare, ediția a II-a, Editura Lidana, Suceava, 2018.
| Control de autoritate |
|  |
|---|
| Acest articol biografic despre un român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |