În acest articol, vom explora în detaliu fenomenul Evangelista Torricelli și implicațiile sale în societatea modernă. De la origini și până la impactul său astăzi, vom aprofunda în toate fațetele acestei probleme, analizând cauzele, consecințele și posibilele soluții ale acesteia. În următoarele linii, vom examina diferite perspective și opinii cu privire la Evangelista Torricelli, cu scopul de a oferi o privire de ansamblu completă și obiectivă a acestei probleme. Acest articol va servi drept ghid informativ și atent pentru toți cei interesați de o mai bună înțelegere a Evangelista Torricelli și a influenței sale asupra mediului nostru.
Evangelista Torricelli | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Roma, Statele Papale |
Decedat | (39 de ani) Florența, Marele Ducat de Toscana |
Înmormântat | basilica di San Lorenzo |
Cauza decesului | cauze naturale (febră tifoidă) |
Ocupație | matematician fizician inventator |
Limbi vorbite | limba latină limba italiană |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea Sapienza din Roma |
Organizație | Galileo Galilei Ferdinando al II-lea de' Medici, Mare Duce de Toscana Universitatea din Pisa |
Influențat de | Galileo Galilei |
Profesor pentru | Vincenzo Viviani |
Modifică date / text |
Evangelista Torricelli (n. , Roma, Statele Papale – d. , Florența, Marele Ducat de Toscana) a fost un fizician și matematician italian.
S-a născut în Faenza și a rămas orfan de tată de la o vârstă fragedă. A fost crescut de unchiul său, care era călugăr, și care în anul 1627 l-a trimis la Roma pentru a studia cu benedictinul Benedetto Castelli (1577-1644), profesor de matematică la Collegio della Sapienza din Pisa și apoi la Roma.
Torricelli a fost primul care a măsurat presiunea atmosferică cu ajutorul barometrului cu mercur, aparat pe care l-a inventat în anul 1643. Acest aparat era format dintr-un tub de sticlă lung de 1 m umplut cu mercur, închis la un capăt; acoperind capătul deschis, Torricelli l-a întors și l-a scufundat cu gura în jos într-un vas în care se afla tot mercur. Eliberând capătul deschis al tubului, nivelul mercurului în tub a coborât, formându-se deasupra mercurului un spațiu numit „camera barometrică”. Întotdeauna nivelul mercurului se oprea în jurul valorii de 76 de cm indiferent de vreme.
Moartea lui Torricelli, în 1647, a fost cauzată de febră tifoidă.
O unitate de măsură a presiunii, torr, a fost denumită în onoarea sa: 1 torr este presiunea exercitată de o coloană de mercur de 1 mm înălțime. Unitatea de măsură a presiunii reținută însă de Sistemul Internațional de Unități este însă pascalul, denumită astfel în onoarea lui Blaise Pascal care a folosit barometrul lui Torricelli ca altimetru, demonstrând variații ale presiunii exercitate de aer prin variația înălțimii camerei barometrice în timpul ascensiunii muntelui Puy de Dôme de lângă orașul Clermont-Ferrand.
Numele său a fost dat unui asteroid, anterior clasificat sub numărul (7437).