Ferdinand al III-lea al Sfântului Imperiu Roman

În articolul de astăzi vom pătrunde în lumea interesantă a lui Ferdinand al III-lea al Sfântului Imperiu Roman. De la origini și până la relevanța sa astăzi, vom explora fiecare fațetă a acestui subiect/subiect/persoană. Vom descoperi aspectele sale cele mai relevante, impactul asupra societății și posibilele implicații viitoare. Printr-o analiză detaliată și riguroasă, vom pătrunde în multiplele sale dimensiuni, examinând atât aspectele pozitive, cât și provocările pe care le prezintă. Ferdinand al III-lea al Sfântului Imperiu Roman este un subiect de mare relevanță astăzi și prin acest articol vom încerca să oferim o viziune globală și completă care să permită cititorului să înțeleagă importanța și evoluția sa în timp. Nu rata această călătorie interesantă prin lumea fascinantă a lui Ferdinand al III-lea al Sfântului Imperiu Roman!

Ferdinand al III-lea
Împărat al Sfântului Imperiu Roman, Rege al Ungariei, Rege al Bohemiei, Arhiduce de Austria
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Graz, Monarhia Habsburgică Modificați la Wikidata
Decedat (48 de ani) Modificați la Wikidata
Viena, Monarhia Habsburgică Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCripta Capucinilor din Viena Modificați la Wikidata
PărințiFerdinand al II-lea
Maria Anna de Bavaria (1574–1616) Modificați la Wikidata
Frați și suroriCecilia Renata de Austria
Arhiducesa Maria Anna de Austria
Archduke Johann Karl of Austria]
Leopold Wilhelm de Austria Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMaria Anna a Spaniei ()
Maria Leopoldine de Austria ()
Eleonora Gonzaga () Modificați la Wikidata
CopiiFerdinand al IV-lea, Rege al Romanilor
Mariana de Austria
Leopold I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Carol Iosif al Austriei
Eleonora Maria Josefa de Austria
Arhiducesa Maria Anna Josepha de Austria
Philip August von Habsburg]
Maximilian Thomas Erzherzog von Österreich]
Marie von Habsburg]
Theresia Maria Josefa von Habsburg] Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor
monarh Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiGraz
Praga
Viena Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba latină Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriconte
Familie nobiliarăCasa de Habsburg
Împărat al Sfântului Imperiu Roman, Rege al Ungariei, Rege al Bohemiei, Arhiduce de Austria
Domnie1637-1657
PredecesorFerdinand II
SuccesorLeopold I
Semnătură

Ferdinand al III-lea (n. 13 iulie 1608, Graz – d. 2 aprilie 1657, Viena) a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman între 1637 și 1657, rege al Ungariei, rege al Boemiei, arhiduce al Austriei.

Motto: Justitia et pieta („cu dreptate și pietate”).

Biografie

Ferdinand s-a născut la Graz ca cel mai mare fiu al împăratului Ferdinand al II-lea și al primei sale soții, Maria Anna de Bavaria. Educat de iezuiți,el a devenit rege al Ungariei în 1625, rege al Boemiei în 1627 și Arhiduce de Austria în 1621.

În 1627 Ferdinand și-a îmbunătățit autoritatea și a stabilit un precedent juridic important și militar prin emiterea unei Ordonanțe revizuite care a lipsit moșiile din Boemia de dreptul lor de a ridica soldați, rezervând această putere numai pentru monarh.

După ce a fost ales rege romano-german în 1636, Ferdinand i-a succedat tatălui său ca împărat al Sfântului Imperiu Roman în 1637. A sperat să poată face pace în curând cu Franța și Suedia dar războiul a durat pentru încă 11 ani, terminându-se cu Pacea de la Westfalia (Tratatul de la Münster cu Franța, Tratatul de Osnabrück cu Suedia) în 1648.

Căsătorie și copii

La 20 februarie 1631 Ferdinand al III-lea s-a căsătorit cu prima lui soție, Arhiducesa Maria Anna a Spaniei, fiica mai mică a regelui Filip al III-lea al Spaniei și a Margaretei de Austria. Mama Mariei Anna era sora tatălui lui Ferdinand iar astfel cei doi erau verișori primari. Cuplul a avut șase copii:

În 1648 Ferdinand al III-lea s-a căsătorit la Linz cu a doua soție, Maria Leopoldine de Austria, fiica lui Leopold al V-lea, arhiduce de Austria și Claudia de Medici. Cei doi erau veri primari fiind nepoți pe linie masculină ai arhiducelui Carol al II-lea și a arhiducesei Maria Ana de Bavaria. Au avut un singur fiu:

  • Carol Iosif, arhiduce de Austria (7 august 1649 – 27 ianuarie 1664), Mare Maestru al Cavalerilor Teutoni din 1662 până la moartea sa.

În 1651 Ferdinand al III-lea s-a căsătorit cu a treia soție, Eleonora Gonzaga, fiica lui Carol al IV-lea Gonzaga, duce de Rethel. Cuplul a avut patru copii:

  • Theresia Maria Josefa, arhiducesă de Austria (27 martie 1652 – 26 iulie 1653);
  • Eleonora Maria de Austria (21 mai 1653 – 17 decembrie 1697), s-a căsătorit prima dată cu Mihail Korybut Wiśniowiecki, rege al Poloniei, apoi cu Charles Léopold, Duce de Lorena;
  • Maria Anna Josepha de Austria (30 decembrie 1654 – 4 aprilie 1689), s-a căsătorit cu Johann Wilhelm, Elector Palatin;
  • Ferdinand Josef Alois, Arhiduce de Austria (11 februarie 1657 – 16 iunie 1658).

Note

  1. ^ a b „Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Ferdinand III, Ferdinand III (Emperor)] 
  3. ^ a b Ferdinand III, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  4. ^ a b Ferdinand III, Holy Roman Emperor, SNAC, accesat în  
  5. ^ „Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ a b Habsburg, Ferdinand III. (deutscher Kaiser) (BLKÖ)]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  7. ^ „Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ Union List of Artist Names, , accesat în  
  9. ^ a b c d The Peerage 
  10. ^ a b c RKDartists, accesat în  
  11. ^ https://plus.si.cobiss.net/opac7/conor/180098659  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  12. ^ CONOR]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  13. ^ Gerhard Hartmann, Karl Schnitt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschichte., Editura Marix, Wiesbaden 2006, ISBN 978-3-86539-074-5, p. 552.
  14. ^ Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon., Editura Ueberreuter, Viena 1988, ISBN 3-8000-3247-3, p. 112.
  15. ^ Rothenburg, G. The Army of Francis Joseph. West Lafayette: Purdue University Press, 1976. p 3.

Bibliografie

  • Gerhard Hartmann, Karl Schnitt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschichte., Editura Marix, Wiesbaden 2006, ISBN 978-3-86539-074-5.
  • Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon., Editura Ueberreuter, Viena 1988, ISBN 3-8000-3247-3.