Foișorul de Foc

În lumea de astăzi, Foișorul de Foc a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru oamenii de toate vârstele și mediile. Fie la nivel personal, profesional, social sau cultural, Foișorul de Foc a captat atenția și a generat dezbateri și reflecții importante. Impactul său a fost resimțit în diferite domenii ale vieții de zi cu zi, declanșând discuții despre implicațiile și consecințele sale. De-a lungul anilor, Foișorul de Foc a luat diferite forme și a evoluat în funcție de circumstanțele și tendințele momentului, rămânând un subiect crucial pentru societatea contemporană. În acest articol, vom explora în detaliu importanța Foișorul de Foc și influența sa asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre, oferind analize detaliate și perspective care invită la gândire și dezbatere.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Foișorul de Foc
Poziționare
Coordonate44°26′25″N 26°07′15″E ({{PAGENAME}}) / 44.44030601°N 26.12076232°E
LocalitateBucurești
Țara România
AdresaPiața Foisorul de Foc, sector 2
Edificare
ArhitectGeorge Mandrea
InginerElie Radu
Data începerii construcției  Modificați la Wikidata
Data finalizării1892
Înălțime42 metri
Clasificare
Cod LMIB-II-m-B-18722
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Foișorul de Foc este o clădire de 42 metri înălțime din București aflată între Obor, Calea Moșilor și Nerva-Traian, mai precis: la intersecția străzii Traian cu bulevardul Regele Ferdinand, în imediata apropiere a bisericii Oborul-Vechi (monumentul ocupă centrul unei piațete care îi poartă numele și către care mai converg și alte artere, respectiv străzile Vasile Stroescu, Iancu, cavaler de Flondor, Zece Mese și Popp de Băsești). În trecut servea drept turn de observare și anuțare a incendiilor.

A fost construit în perioada 1891-1892, în mijlocul Bucureștiului. Planurile au fost realizate de George Mandrea, în acea perioadă arhitectul-șef al Bucureștiului.

Foișorul de Foc a fost gândit a avea și rolul de turn de apă. După finalizarea construcției însă, compania locală de apă - Uzina de Apă Grozăvești - nu a avut pompe suficient de puternice pentru a îl umple cu apă.

Foișorul de Foc a fost folosit de către pompieri până în 1935, când și-a pierdut rolul, întrucât în București se ridicau tot mai multe clădiri înalte, iar introducerea telefoniei făcea inutilă existența unui turn de veghe. Din 1963, a fost transformat într-un Muzeu al Pompierilor. Clădirea este în prezent monument istoric, cu codul B-II-m-B-18722

Muzeul Național la Pompierilor deține o bogată colecție despre pompieri, accesorii și materiale specifice stingerii incendiilor în raport de progresul tehnico-economic, de-a lungul timpului. Aici se regăsesc informații despre faptele de curaj și eroism ale pompierilor militari și civili, despre existența lor cei care au salvat vieți omenești, bunuri materiale pe timpul inundațiilor, cutremurelor și alte situații de urgență.

Alte muzee ale pompierilor se mai găsesc la Jimbolia,, Teremia Mare și Lipova.

Imagini

  • Foișorul de Foc din Obor în 1929 (vedere dinspre strada Vasile Stroescu)
    Foișorul de Foc din Obor în 1929 (vedere dinspre strada Vasile Stroescu)
  • Foișorul de Foc din București, noaptea
    Foișorul de Foc din București, noaptea
  • Foișorul de Foc din București, vedere de noapte
    Foișorul de Foc din București, vedere de noapte
  • Foișorul de Foc din București (strada Traian, cartierul Oborul-Vechi)
    Foișorul de Foc din București (strada Traian, cartierul Oborul-Vechi)

Vezi și

Note

  1. ^ a b Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic (). PrivEȘTI București. 
  2. ^ a b c d Muzeul Național al pomperilor la aniversare , Revista „Pompierii Români” nr.10 din 2003 editată de I.G.S.U., p. 32-34
  3. ^ Repere cultural educative pompieri, Pompierii Români, Ziua Pompierilor din România, File de istorie , Ed. Ministerul de Interne, 2010, p.28.Accesat 02.08.2023
  4. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^

Bibliografie

  • ro Repere cultural educative pompieri, Pompierii Români, ISBN: 978-973-745-089-0, Ed. Ministerul de Interna, 2010
  • ro Muzeul Național al Pompierilor la aniversare, Revista „Pompierii Români” Nr.10 din 2003, editată de I.G.S.U., fondată în 1929, ISBN 1220-6805.

Legături externe

Arhivat în , la Wayback Machine.


v • d • m
Lupta contra incendiilor
Concepție
Servicii Publice S.U.
Metode, Reglementări
Tehnică
de lucru
Echipamente
de protecție
Instrumente
Dispozitive
Instalații
Utilaje și
tehnică de
intervenție
Cadru
Structuri pompieri
Servicii(profesioniste,
voluntare și private S.U.)
și urgență
Protocoale, ONG
Profesii,
Termeni
Istorie, tradiții, culturală și sport - activități pompieri

Cultură:Muzeul Foișorul de Foc București · Bătălia din Dealul Spirii · Monumentul Eroilor Pompieri din București  · Pavel Zăgănescu - erou pompier ·
Sfinți:Iosif cel Nou de la Partoș - Patron spiritual al Pompieri din România · Sfântul Florian - Protectorul Pompierilor ·
Zile festive:Ziua Pompierilor din România · Ziua Internațională a Pompierilor · Ziua Protecției Civile · Ziua rezervistului · Ziua Internațională pentru Reducerea Riscurilor la Dezastrelor Naturale
Concursuri:profesionale și · sportive pompieri · Concursuri profesionale CTIF ale serviciilor pentru situații de urgență și elevilor · Competiții internaționale de stingere a incendiilor ·
Jocurile Mondiale ale Pompierilor · Jocurile Mondiale ale Polițiștilor și Pompierilor ·
Resurse bibliografice utile dezvoltării domeniului pe Wikipedia ·

Enciclo
Wikious
Sapientia
Scientia
Boobota
Anandapedia
Sagapedia
Wikithot