În acest articol vom explora în detaliu Format:ScaunulSighișoarei, un subiect care a stârnit interesul diverselor sectoare și care a generat o dezbatere amplă în societatea actuală. Format:ScaunulSighișoarei a avut un impact semnificativ asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre de zi cu zi, iar influența sa a devenit din ce în ce mai evidentă în ultimii ani. Printr-o analiză cuprinzătoare, vom examina numeroasele fațete ale Format:ScaunulSighișoarei, de la originile și istoria sa până la implicațiile sale în lumea de astăzi. În plus, vom examina modul în care Format:ScaunulSighișoarei a evoluat de-a lungul timpului și cum a afectat diferiți oameni și comunități din întreaga lume. Acest subiect este de mare relevanță astăzi, așa că este esențial să înțelegem ramificațiile și provocările sale pentru a-l aborda în mod eficient.
Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Sighișoarei”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească”.
Sursa 1 împarte Scaunul în „superior” și „inferior”, Sursa 2 nu face precizări, Sursa 3 menționează și un scaun de „mijloc”. Sursa 2 — T.Nägler în „Așezarea sașilor în Transilvania” menționează doar 16 localități, exceptând Țeline, listă aparținând lui G.E.Müller.