În lumea de astăzi, Fotie I al Constantinopolului a devenit un subiect de interes din ce în ce mai mare pentru o mare varietate de oameni. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Fotie I al Constantinopolului a luat un rol central în diferite aspecte ale societății moderne. De la impactul său asupra economiei până la influența asupra culturii și politicii, Fotie I al Constantinopolului a generat dezbateri și discuții despre importanța și repercusiunile sale. În acest articol, vom explora diferitele dimensiuni ale Fotie I al Constantinopolului, analizând implicațiile și provocările sale în lumea de astăzi. De la origini și până la evoluția sa de astăzi, Fotie I al Constantinopolului a marcat un punct de cotitură în modul în care abordăm diferite aspecte ale vieții contemporane.
Fotie I al Constantinopolului | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 827 d.Hr. Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit |
Decedat | secolul al IX-lea d.Hr. Armenia |
Părinți | Sergios Irene |
Religie | creștinism |
Ocupație | bibliograf preot scriitor filozof |
Limbi vorbite | limba greacă veche |
Modifică date / text |
Photius (cca. 820- cca. 897), cunoscut și sub numele de Fotie, Fotiu sau Fotios, a fost un important teolog și filosof bizantin, părintele curentului umanist din Bizanț, unul din precursorii organizării Universității de stat din Constantinopol. Ortografia consacrată a numelui în colecția lui Migne este "Photius" . Fotie I este considerat ca cel mai influent patriarh al Constantinopolului din punct de vedere doctrinar, după Ioan Gură de Aur (Ioan Chrysostom 345 - 407 e.Hr.). Fotie a fost patriarh al Constantinopolului în anii 858-867 și 877-886 și a fost canonizat de Biserica Ortodoxă.
Geniu universal, a deținut și calitatea de profesor, având o reputație extraordinară. Legendele spun că la cursurile sale veneau studenți din Egipt, Babilonia, Persia, și chiar din Occidentul latin. Alături de Leon al VI-lea Filozoful, a fost profesor de dialectică al Sf. Chiril, apostolul slavilor. De altfel, Fotie s-a implicat cu fervoare în susținerea misionarismului ortodox în rândul popoarelor slave și a contribuit la schimbul bisericesc dintre Roma și Constantinopol.
În 863, din încredințarea împăratului Mihail al III-lea și a patriarhului Photius, frații Chiril și Metodiu, originari din regiunea Salonic, s-au dus în Moravia. Fiind familiari cu dialectul slav vorbit acolo, au început în Moravia o acțiune sistematică de convertire a slavilor la creștinism, care s-a prelungit timp de cîțiva ani.
În filosofie, principala sa preocupare au fost logica și dialectica, având o predispoziție spre opera lui Aristotel. Amfilohia, compusă în decursul primilui exil din anii 867 - 877 și dedicată favoritului său discipol Amfilohie din Cizic, este o compilație de întrebări și răspunsuri pe teme biblice, teologice și filizofice. În cadrul celor 324 de întrebări și răspunsuri, Fotie discută, între altele, argumentele contrare cu privire la natura genurilor și speciilor. Astfel, avem de-a face cu o importantă implicare, din secolul IX, în problema universaliilor. Fotie susține o poziție intermediară (de tipul celei exprimate de Boethius), conform căreia genurile și speciile au un conținut real dar necorporal, indică esența subiecților însă nu desemnează.
În teologie, Fotie a fost loial părinților de la primele sinoade ecumenice. Se opune utilizării formulei Filioque în Crez. Erudiția și autoritatea sa va fi invocată de către antipalamiții din secolul al XIV-lea împotriva deosebirii între ființă și energie, susținută de Grigore Palama.
Principalele lucrări ale lui Fotie sunt:
despre Biblie, teologie, filosofia lui Aristotel și a lui Platon, probleme lingvistice, despre calende, despre piatra magnetică, despre categorii și raționamente, despre aporii, gen și specie.
|title=
(ajutor)